„ Î: – Dacă vrei să progresezi rapid, şi desigur că atunci când meditezi mai mult te va ajuta în direcţia respectivă, dar cât de mult trebuie să faci ca să progresezi?
Maestra: – Tu trebuie să simţi cât poţi să duci sau cât de mult poţi să faci. La fel, nu este numai meditaţia, este inima ta, este devotamentul. Este devotamentul din interior care spune: „Oh, eu nu mai vreau decât asta.” Tu ţi-o doreşti în sufletul tău şi aceasta este meditaţia. Nu este numai statul (în meditaţie).
Î: – În viaţa de zi cu zi, felul în care faci faţă şi felul în care te simţi, te va ajuta şi în această privinţă?
M: – Da, da, da, felul în care priveşti lucrurile şi felul în care le laşi să treacă. Noi putem să vorbim la nesfârşit, însă fiecare din noi are felul ei sau al lui de a merge la Dumnezeu, mai repede sau mai încet, este alegerea lor. Tu nu poţi să-i spui inimii tale ce să facă, şi nici eu nu pot. Deci fie că o ai, fie că nu o ai. Într-o zi eşti obosit de lumea aceasta, de falsitate şi de iluzie, şi atunci mergi în interiorul tău, devotamentul tău este în interior. Şi atunci nu mai contează cât timp stai în meditaţie, pentru că devotamentul tău este acolo, tu eşti cu Dumnezeu tot timpul, în inima ta. Aceasta este meditaţia adevărată şi ajunge să fie ceva foarte confortabil pentru tine. Atunci ştii, tu ştii că eşti devotat. Altfel, înainte, încercai din greu ca să fii devotat, dar aceasta nu era decât o încercare. Aceasta este diferenţa!”
„Î: – Vă rog, aş dori să ştiu de ce practica cu Lumina şi Sunetul este cea mai bună cale de a obţine iluminarea?
M: – Pentru că este cea mai bună, fără nici o explicaţie.
Î: – Puteţi să explicaţi puţin mai mult?
M: – Cu cât explic mai mult, cu atât devine ca un fel de „gunoi” pentru mine. În realitate, cum poţi să explici soarele? Este ceea ce este. Pentru că este vorba de sinele nostru, Lumina şi Sunetul sunt esenţa noastră, tu mergi înapoi la sinele tău. Ce te poate face să te simţi mai bine decât faptul de a fi sinele tău? Ce poate să facă peştele să se simtă mai bine decât faptul de a fi în apă? De ce se simte bine în apă? Pentru că el este un peşte. Pune-mă să explic asta şi îţi spun că nu ştiu!
Dacă te simţi bine, atunci ştii deja lucrul acesta, dacă nu te simţi bine, atunci mergi şi găseşte altceva şi apoi vino înapoi. Este cea mai bună, este tot ce ştiu. Şi dacă cauţi referinţe, atunci le poţi vedea în Biblie, de exemplu Sfântul Ioan a auzit trompeta şi pe Dumnezeu care venea cu o voce ca un tunet. „La început a fost Cuvântul; din Cuvânt se trage fiinţa noastră.” Acesta este Sunetul. Deci dacă noi ne aflăm în elementul nostru, atunci trebuie să fie cea mai bună, asta este. În sutrele budiste se spune acelaşi lucru. În Coran se menţionează mereu despre Lumină şi Sunet, că acestea sunt esenţa fiinţei noastre. Şi acum voi ştiţi şi din punct de vedere ştiinţific, noi suntem Lumină şi Sunet, noi suntem energie. Deci ce ne poate face să ne simţim cel mai bine, în afară de faptul de a fi noi înşine? Să mergem înapoi la elementul nostru şi să ne realizăm sinele nostru, este cel mai bun lucru şi este tot ce poate fi.
Î: – Deci este prin a ne vedea propria lumină şi prin a ne auzi propriul sunet?
M: – Nu este prin a-ţi vedea propria lumină, pentru că tu eşti Lumina. Nu este prin a-ţi auzi propriul Sunet, pentru că tu eşti Sunetul. Tu eşti vibraţia care creează întregul univers. Asta eşti tu. Tu eşti Comandantul Suprem al acestui cosmos, cu cât realizezi mai mult că eşti asta, cu atât ai mai multă putere şi cu atât ajungi să fii mai liber. În loc să cauţi să realizezi că tu eşti carnea aceasta, că tu eşti unghia aceea, că tu eşti asta sau asta, mai bine realizezi că: „Oh, nu, nu, eu sunt Creatorul, eu sunt Lumina, eu sunt Sunetul, eu sunt lucrul acela absolut.”
„Î: – După cum am înţeles eu, felul de a practica Metoda Quan Yin este prin meditaţie. Mă întreb, cum poate meditaţia mea să ajute la schimbarea lumii, ca să fie mai multă pace şi armonie, o lume ideală?
M: – Aceasta este întrebarea exactă! Dar meditaţia nu schimbă lumea, dar te schimbă pe tine. Şi apoi, dacă fiecare se schimbă, atunci lumea ajunge la pace. Noi facem războaie numai pentru că nu suntem împăcaţi cu noi înşine, pentru că nu ştim că persoana de lângă noi este Dumnezeu. Noi nu realizăm că noi suntem Dumnezeu şi nu realizăm că cel pe care îl omorâm, pe care îl împuşcăm, pe care îl torturăm, este Dumnezeu de asemenea. Şi de aceea lumea nu are pace.
Meditaţia nu înseamnă că tu stai acolo ca o statuie. Tu trebuie să te conectezi cu adevărat la Dumnezeu mai întâi, aceea este meditaţia adevărată. În momentul în care s-a petrecut lucrul acesta, fiinţa ta va fi schimbată pentru totdeauna. Tu vei deveni un exemplu plin de pace al unui Dumnezeu în viaţă pe această planetă. Şi chiar dacă nu faci nimic după aceea, oamenii te văd şi simt pacea, ei doresc să fie în preajma ta, doresc să asculte de sfatul tău, doresc să înveţe de la exemplul tău. Şi în felul acesta lumea va ajunge la pace, este foarte logic, nu este nimic misterios.”
„Î: – Am ajuns la o stare foarte, foarte încordată şi mă lupt mereu, mă lupt tot timpul.
M: – Cu ce te lupţi?
Î: – Cu meditaţia.
M: – Bine, să nu faci meditaţia să fie un fel de muncă, pentru că este un timp de relaxare. Să-i spui minţii că nu mai are nimic de făcut, decât să stea acolo şi să se relaxeze. Şi dacă nu poţi să stai prea mult, atunci poţi să te întinzi culcat şi să te odihneşti puţin. Să faci să fie ceva plăcut. Poţi să pui o floare în faţa ta şi să te îmbraci cu nişte haine frumoase. Să faci să fie ca un fel de ceremonie, aşa te simţi mai bine.
De aceea, mulţi obişnuiesc să pună lumânări, flori şi tot felul se astfel de lucruri, ca să-i facă pe plac minţii. Poţi să faci toate acestea, ca să faci ca meditaţia să fie plăcută. Să te distrezi puţin! Sau poate te întinzi culcat şi te odihneşti şi între timp să te concentrezi aici. Să faci să fie o plăcere mai întâi, să nu faci să fie ceva foarte greu pentru minte, pentru că minţii nu-i place. Nu-i place să muncească, dacă eşti prea serios, atunci mintea va reacţiona, se gândeşte: „Nu-mi place aşa, îmi place să mă distrez, îmi place să merg afară, să ascult la muzică şi să beau cafea cu prietenii, nu vreau să stau aici.”
Deci să o faci să fie ceva plăcut. Invită nişte prieteni buni, iniţiaţi, ca să vină la tine acasă, sau tu să mergi la casa lor, mai întâi să serviţi o cafea, să staţi puţin de vorbă sau să faceţi ceva împreună. Şi apoi să staţi împreună, ca şi cum este o parte a jocului, o parte din distracţie, asta la început. Mai târziu te vei obişnui şi nu mai ai nevoie de nimic. Poţi să stai oriunde şi să te simţi bine. Mai întâi trebuie să relaxezi mintea.
De obicei, majoritatea dintre noi sunt foarte grăbiţi ca să ajungă un Buddha şi de aici încep toate problemele. Noi ne luptăm între suflet şi minte. Sufletul vrea să mediteze iar creierul vrea să se joace. Deci putem să-l răsplătim cumva, de exemplu după ce ai avut o meditaţie bună, atunci mergi şi serveşti mâncarea favorită. Mergi în oraş, afară sau mergi să-ţi vezi prietena sau fă ceva care-ţi place după aceea. Deci creierul va înţelege: „Bine, va fi bine.”
Să-ţi antrenezi creierul la fel cum antrenezi un câine, atunci când câinele face ceva bun, îi dai o răsplată. În felul acesta el devine din ce în ce mai bun. Mintea noastră, uneori, este foarte problematică. De exemplu, dacă odată simţi că nu vrei să meditezi deloc, atunci nu o face, să nu te forţezi prea mult. Mergi şi fă altceva, aleargă sau fă nişte exerciţii sport. Şi când ai obosit, atunci vei dori să stai jos şi nici mintea nu va mai face probleme. În realitate, aceasta este problema atunci când suntem singuri, uneori mintea ne înşeală foarte mult. Şi dacă nu avem pe cineva care să ne încurajeze şi să ne ţină de mână, atunci nu putem să continuăm prea repede. De aceea, noi avem nevoie de un învăţător sau un prieten, un practician spiritual, atunci noi vorbim despre problemele noastre cu ei şi uneori suntem ajutaţi de ei. Deci să încerci să mergi la meditaţia de grup cât de des poţi, poţi să vorbeşti despre problemele pe care le ai cu ceilalţi practicieni, să te împrieteneşti cu ei, să-i inviţi la tine acasă la un ceai sau o cafea şi invers. Să faci să fie ceva distractiv, de exemplu, uneori mergeţi afară în oraş împreună şi vă distraţi. Mergeţi la cinema şi faceţi ceva împreună, astfel ca meditaţia să ajungă o parte din această prietenie şi distracţie împreună.
La început, pentru unii, lucrul acesta este necesar. Tu trebuie să vezi ce-i place minţii tale şi apoi să-i dai câte puţin, să nu fii prea dur cu mintea. Unele persoane nu au nevoie de aşa ceva, lor le place să mediteze, pentru ei este uşor. Însă, chiar şi în cazul acesta, atunci când atingem un anumit nivel în meditaţie, uneori suntem blocaţi acolo, simţim dintr-o dată că nu mai vrem să medităm deloc, nu mai vrem nimic de genul acesta, am avut destul cu Buddha (fiinţă iluminată) şi lucruri de genul acesta. Dar este ceva temporar, pentru că mai târziu, atunci când ai prieteni, când mai citeşti din cărţile spirituale şi mai asculţi la casete despre spiritualitate sau citeşti din scripturile budiste, deşi poate că lucrul acesta merge prea departe, dar citeşti unele cărţi contemporane despre viaţă şi moarte, despre meditaţie şi despre experienţele cu Raiul avute de alte persoane, şi atunci te stimulează cumva ca să vrei să ai şi tu aceeaşi experienţă. Şi atunci o să faci efort mai mult. Noi trebuie să găsim felul de a face lucrurile care ni se potriveşte vieţii şi liniştii noastre, stilului nostru, gândirii noastre şi obiceiurilor noastre. Obiceiurile sunt greu de schimbat, deci ar trebui să o facem pas cu pas, dacă nu putem să o facem repede.”
„Î: – Dragă Maestră, vă doriţi să puneţi bazele unei universităţi ca să-i cultivaţi pe studenţii cei mai buni şi mai morali?
M: – Am pus deja bazele unei universităţi, Metoda Quan Yin pe care o predau este exact lucrul acesta! (aplauze) Discipolii noştri sunt cei mai morali şi cei mai excelenţi, ei nu joacă jocuri de noroc, nu fumează, nu mint, nu se angajează în relaţii sexuale imorale, nu iau ceea ce nu le este oferit, nu omoară animale sau oameni. Ei sunt cu toţii vegani şi meditează în fiecare zi ca să-şi afle înţelepciunea lor din interior, aceasta este moralitatea cea mai înaltă. (aplauze) Da, aşa este. Metoda noastră Quan Yin este universitatea cea mai superioară.”
„Î: – Am avut o experienţă acum câteva săptămâni în timp ce meditam, ca şi cum am căzut în faţă şi m-am lăsat în voia puterii aceleia extraordinare. M-am văzut cum am ieşit afară din corp, dar în felul acesta, în jos, în jos. Mă întreb dacă felul acesta de a-mi părăsi corpul mă duce spre realităţile inferioare, în loc să mă ducă în sus?
M: – Este doar o senzaţie a ta, nu este nici sus nici jos în dimensiunea aceea. Te-ai simţit bine după aceea?
Î: – Da! Dar la momentul acela a fost cam înfricoşător, viteza era foarte mare şi a fost ca şi cum am trecut printr-un tunel.
M: – Tu ai trecut prin tunelul transmigrării, la momentul acela tu erai mort, de aceea s-a întâmplat aşa. Dar ai revenit la viaţă. Aceasta este resurecţia adevărată. Este bine, nici o problemă, nu-ţi face griji.”
„Î: – Maestră, de ce trebuie să fii îndrumat în meditaţie?
M: – Nu se poate altfel. Meditaţia nu este decât un nume, în realitate este legătura interioară cu puterea lui Dumnezeu. La fel cum trebuie să mănânci trei mese pe zi ca să-ţi hrăneşti corpul fizic, aceasta este ca să-ţi susţină spiritul. Noi trebuie să medităm, trebuie să fim reîncărcaţi de puterea lui Dumnezeu din nou, ca să fim eliberaţi din încătuşarea lumii materiale şi să fim cu Dumnezeu din nou, să fim maeştrii noştri.”
Sfaturi ajutătoare pentru meditaţie
„Î: – Ce pot să fac ca să-mi menţin programul zilnic de meditaţie, atunci când nu am ore suficiente ziua când sunt treaz?
M: – Nu poţi să te scoli? Nici eu! Nimănui nu-i place să se scoale dimineaţa atunci când ne ghemuim în pat, dar trebuie să încercăm. Să presupunem că ai un serviciu şi trebuie să te scoli şi să mergi la lucru, atunci te scoli. Pentru ceva de genul 2000 de dolari pe lună te scoli în fiecare dimineaţă la cinci, dar pentru Dumnezeu nu te scoli! Atunci, eu ce să mai spun? Tu îţi alegi priorităţile tale. Poţi să te scoli puţin mai devreme decât în mod normal şi să te obişnuieşti aşa.
De exemplu, să spunem că este prea devreme să te scoli la trei dimineaţa. Dacă în mod normal te scoli la cinci ca să mergi la lucru, atunci să te scoli cu 20 de minute mai devreme sau cu 10 minute mai devreme sau chiar cu 5 minute mai devreme. Să te obişnuieşti cu această idee şi în acelaşi timp să te răsplăteşti din abundenţă, să-ţi spui: „Dacă azi te scoli devreme, atunci am să-ţi dau un corn dublu sau îţi mai dau încă o cană de cafea cu lapte.” Să-ţi faci cadou ţie ceea ce îi place minţii tale să aibă.
Tu trebuie să te iubeşti pe tine, pentru că să o spunem pe faţă, noi nu avem decât corpul acesta fizic şi uneori suntem foarte obosiţi. Noi muncim foarte mult 8 sau 10 ore pe zi, doar ca să menţinem maşina aceasta să meargă. În plus, uneori trebuie să facem şi alte munci, de exemplu în familie, soţia, copiii, părinţii, prietenii, vecinii, rudele şi tot aşa mai departe. Noi cerem foarte mult de la corpul acesta fizic.
Însă, desigur că dacă nu poţi să te scoli dimineaţa pentru meditaţie, atunci iartă-te pe tine, să nu fii prea aspru cu tine, dar să te antrenezi pas cu pas. Uită-te la televizor mai puţin, mergi la culcare mai devreme ca să poţi să te scoli mai bine. Activităţile pe care obişnuiai să le faci mai des înainte, ca să-ţi treacă timpul pentru că erai plictisit, acum îţi foloseşti timpul acesta ca să-l cunoşti pe Dumnezeu. Este o treabă de organizare. Şi eu sunt foarte ocupată, nici nu-ţi vine să crezi, mă vezi că stau aici şi arăt bine, dar sunt foarte ocupată, de asemenea. Şi la fel, uneori este greu şi pentru mine să mă scol devreme. Trebuie să pui ceasul cu alarmă, uneori aşa este.
În tradiţia veche indiană, era un sfânt care putea să stea fără să doarmă toată noaptea, dar el dormea stând în loc să doarmă culcat, deci era acelaşi lucru. (râsete) Oamenii noştri sunt la fel, atunci când merg la reuniuni, ei stau aşa acolo şi arată bine, dar ei pot să stea în orice poziţie. (Maestra îşi lasă capul într-o parte cu veselie ca să arate poziţia când cineva aţipeşte.) Deci nu te mai gândi, încearcă tot ce poţi, asta este ce contează. Un sfânt din India avea părul lung aşa ca mine şi el îşi lega părul de ceva în tavan, nu glumesc! Şi atunci a ajuns Maestru pentru că a încercat din greu, el şi-a legat părul de ceva în tavan, deci ori de câte ori aţipea: „ah”, „oh”! (râsete)
Dar eu nu-ţi spun acum că trebuie să-ţi laşi părul lung sau să faci în felul acela, dar să-ţi găseşti calea ta proprie. De exemplu, poţi să te scoli mai devreme. La început, eu trebuia să pun un vas cu apă cu gheaţă lângă mine, şi când suna ceasul, atunci întindeam mâna până la gheaţă şi o aruncam pe faţă: oh! Gheaţa se topeşte pe hainele tale şi peste tot şi atunci trebuie să sari din pat! Dar tu nu trebuie să faci aşa, ci să-ţi găseşti propria ta cale. Atunci când vrei să faci ceva, atunci o să poţi, să crezi că poţi pentru că tu eşti Dumnezeu. Nimic nu este imposibil cu Dumnezeu, să-ţi aduci aminte că tu îl ai pe Dumnezeu în interiorul tău şi nu mai este nimic altceva acolo. Să nu asculţi de minte şi de creier, pentru că nu este decât un calculator. Mintea ne spune: „Oh, dormi, somnul este bun pentru tine.” Dar aceasta nu este vocea lui Dumnezeu. Dumnezeu este în spatele acestei voci.
“Ştiţi, uneori şi eu când meditez mă gândesc la o problemă, pentru că este ceva imediat şi uneori mă presează, este foarte dificil să scapi de ea. Deci ce fac este că scriu problema pe hârtie, înainte să meditez – asta este ce am de rezolvat. Să aveţi un carneţel lângă voi sau în buzunar, unul mic, nu foarte greu, şi un creion. Este foarte practic cu privire la ce trebuie să faci, pentru că în momentul în care scrii pe hârtie, mintea se simte mai bine: „În regulă, o să se ocupe de această problemă.” Deci scade deja din intensitate şi din presiune, îi spui minţii şi atunci se uşurează. Dacă ştii soluţia la problemă, atunci să o scrii de asemenea, atunci este şi mai bine pentru minte, ca să se calmeze. Însă, uneori în timpul meditaţiei ai idei foarte bune despre cum să rezolvi problema respectivă, ai idei mai clare despre ce să faci. Atunci să le scrii imediat, pentru că se poate să fie Maestra care îţi dă răspunsul atunci, îţi dă soluţia atunci. Deci să le scrii înainte să le uiţi, şi în momentul în care le-ai scris, atunci eşti împăcat. Şi apoi poţi să continui să meditezi şi când ai terminat cu meditaţia mai târziu, poţi să te ocupi de problema respectivă. Deci să nu ezitaţi. Practica meditaţiei nu este doar pentru a deveni Maestru, după cum v-am spus deja, vă aduce beneficii în multe privinţe. Vă dă pacea minţii, vă clarifică mintea ca să vă puteţi rezolva problemele de zi cu zi. Vă dă puritate fizică ca să ajungeţi puternici şi sănătoşi. Nu este numai pentru a ajunge Maestru sau a ajunge una cu Dumnezeu. Beneficiile adiacente sunt multiple, se întâmplă miracole şi sănătatea este refăcută, boala este îndepărtată şi problemele sunt rezolvate. Deci să meditaţi mai mult. În timpul meditaţiei, dacă vă vin în minte idei foarte clare, atunci să le scrieţi imediat, în felul acesta puteţi să meditaţi mai departe şi problema va dispărea.”
„Atunci când meditaţi, ar trebui să aveţi un carneţel lângă voi, şi dacă vă vine vreo idee clară, atunci să scrieţi imediat punctele principale, unu sau două cuvinte, ca să vă aduceţi aminte mai târziu. În timpul meditaţiei, voi sunteţi la un nivel de conştiinţă diferit, atunci când veniţi înapoi la nivelul acesta fizic, uitaţi pentru că mintea este limitată. Este ca un calculator, nu este echipat pentru toată informaţia din univers, deci uneori pierde din informaţie, este defect, mintea, calculatorul.”
„Atunci când meditaţi, să nu vă faceţi griji despre energie. Să nu daţi atenţie la nici una din părţile corpului, pentru că dacă vă gândiţi aşa, atunci opriţi energia. Să o lăsaţi să curgă liber. Să staţi pe o pernă cam cu o treime din şezutul vostru, atunci puteţi să staţi drepţi în felul acesta. Dacă staţi aşa sau aşa (Maestra lasă corpul să i se aplece pe partea dreaptă sau pe stânga, şi apoi stă rezemată cu spatele de scaun) atunci energia nu curge în mod corect. Dacă stai prea mult şi nu stai în mod corect, circulaţia sângelui nu poate să meargă şi atunci cauzează unele blocaje la nivelul corpului şi apoi dureri. La fel, dacă este frig, trebuie să te menţii la căldură. Uneori poate fi şi din cauza reumatismului, deci data viitoare înainte să te aşezi, poţi să pui ceva cald la spate mai întâi, ca să-ţi fie cald de la umeri în jos. Dacă nici asta nu ajută, atunci poţi să pui ulei de sesam, acesta ar trebui să vă ajute.”
„Î: – Dragă Maestră, mă întreb, este posibil să luăm karma de la ceilalţi şi să o simţim ca pe o durere fizică?
M: – Este posibil, da. (Î: – Şi care este soluţia?) La momentul acela ar trebui să reciţi cele Cinci Nume Sfinte şi să te rogi Maestrei din interior să te protejeze, să te ajute, şi să meditezi mai mult imediat când poţi. Dacă durerea persistă, poate mergi să vezi un doctor sau să te freci cu ulei de susan. Să mănânci mai multă mâncare bogată în calciu, mâncare bogată în vitamine sau să iei vitamine sau calciu. Se poate să fie şi o problemă de natură fizică, de asemenea.”
„Vreau să vă spun, pentru cei care au dureri în oricare din părţile corpului, vă rog să nu vă spălaţi niciodată cu apă rece, nici măcar pentru o secundă. Chiar dacă vă spălaţi pe faţă sau pe mâini, apa rece rămâne mai departe în pielea voastră. Şi apoi se duce la oase şi face ca durerea să fie şi mai teribilă, insuportabilă. Atunci când vă spălaţi pe mâini, vă rog să încercaţi să folosiţi apă caldă, să le spălaţi cu apă caldă tot timpul. Pentru cei care au dureri, chiar şi într-o climă caldă, încercaţi să vă spălaţi cu apă caldă sau cu apă călduţă, dar nu rece şi niciodată cu apă rece ca gheaţa, pentru că în felul acesta vă agravaţi durerile. Dacă aveţi dureri şi nu aveţi ulei de masaj în casa voastră, atunci puteţi să folosiţi ulei de sesam. Uleiul acela de sesam care este folosit pentru gătit la bucătărie, este un remediu foarte bun pentru voi.”
„Ce trebuie să facem dacă vrem să medităm mult şi să nu ne simţim obosiţi? Secretul este: vorbiţi mai puţin, nu vă uitaţi împrejur prea mult, nu vă gândiţi la bunurile sau relele altora şi să recitaţi Numele Sfinte 24 de ore pe zi. Dacă simţiţi că nu sunteţi stabili în meditaţia cu Sunetul, atunci recitaţi Numele Sfinte pentru câteva minute înainte să meditaţi cu Sunetul din nou. Dacă simţiţi dureri în unele părţi ale corpului sau că vă amorţeşte, să nu daţi atenţie de nici un fel! Mai târziu, când sunteţi în samadhi, simţiţi ca şi cum întregul corp nu mai există deloc. Deci să nu vă scărpinaţi deloc. Atunci când obosiţi în meditaţia cu Sunetul, să schimbaţi poziţia şi să meditaţi cu Lumina. Picioarele voastre vor fi foarte fericite să faceţi lucrul acesta, pentru că dor foarte mult şi capul este obosit din poziţia precedentă. Deci dacă în momentul acela schimbaţi poziţia şi meditaţi cu Lumina, atunci o să vă simţiţi mult mai bine. Deci ar trebui să meditaţi alternativ cu Lumina şi cu Sunetul, pentru că se ajută una pe cealaltă şi puteţi să meditaţi mult fără să vă simţiţi obosiţi.”
„Unii din practicienii noştri pot să mediteze toată noaptea, pentru că ei meditează alternativ cu Lumina şi Sunetul. Dar să nu o faceţi prea frecvent şi să vă schimbaţi poziţia la fiecare 5 minute, pentru că nu ajută la nimic atunci. Cu cât stai mai mult în aceeaşi poziţie, cu atât mai bine. Meditaţia cu Lumina şi cu Sunetul se ajută una pe alta, când ai stat prea mult în meditaţia cu Lumina şi uneori te simţi obosit şi ai dureri în corp, atunci puteţi să schimbaţi poziţia şi să meditaţi cu Sunetul, în felul acesta. O să vă simţiţi mult mai bine atunci, este ca şi cum ai o soluţie pe care să te bazezi. Secretul acesta de a practica meditaţia nu este cunoscut de foarte mulţi.”