Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
Portland, Oregon, SUA
Uneori noi suntem impresionaţi, dar nu din cauza Maestrului, nu cred. Lumea face un caz foarte mare despre un Maestru, îl numeşte chiar Maestru Suprem, totuşi eu cred că sunteţi voi cei care fac ca lucrurile să se întâmple, sinceritatea voastră, deschiderea inteligenţei voastre din interior şi a iubirii din interiorul vostru, este ceea ce voi experimentaţi uneori sau în diverse ocazii, aceste experienţe pline de fericire. Noi avem parte uneori de acest fel de experienţe, mai mult sau mai puţin, prin intermediul rugăciunilor profunde şi/sau uneori atunci când avem parte de o tristeţe profundă sau experimentăm un fel de suferinţă dincolo de cuvinte, atunci simţim că binecuvântarea de la Dumnezeu este foarte aproape.
Meditaţia sau contemplaţia reprezintă o altă cale de deschidere a sincerităţii noastre şi este dorinţa de a primi binecuvântarea abundentă şi iubirea care sunt prezente mereu în tot universul. Uneori, probabil că din coincidenţă sau prin aranjamentul făcut de inteligenţa supremă, noi ne simţim foarte binecuvântaţi în unele locuri sau atunci când ne întâlnim cu cineva special, poate pentru că acel cineva este la fel, pe aceeaşi frecvenţă cu noi, are aceeaşi sinceritate, dorinţă şi deschidere spre Dumnezeu, aşa cum avem şi noi. În acel moment, cele două forţe unite vor experimenta sentimentul de fericire sau ceea ce se numeşte deşteptarea.
Multe persoane din lumea noastră cred că ei sunt bine, că nu trebuie să-şi schimbe viaţa, nu trebuie să facă nimic, nici măcar nu trebuie să fie iluminaţi, de aceea ei nici nu caută iluminarea. Chiar dacă învăţătorul sau un prieten bun vine la ei, necondiţionat, din iubire pură sau devotament, vine la uşa lor, ei tot îl resping. De aceea lumea noastră este aşa cum este, chiar şi acum, noi nu am învăţat până acum despre puterea reunită, mulţi dintre noi nu au învăţat încă cum să folosească cea mai mare binecuvântare care există din abundenţă peste tot în univers, nu trebuie decât să întindem mâna şi să o apucăm, atunci totul în viaţa noastră va deveni mult mai uşor, toate dorinţele noastre.
Noi nu suntem în regulă
Mulţi dintre noi dau vina mereu pe Dumnezeu sau dau vina pe circumstanţe sau că situaţiile nu ne sunt favorabile. Foarte multe lucruri pe care le cerem nu ne sunt date, atunci dăm vina pe societate, uneori dăm vina pe guvern sau pe părinţii noştri, chiar şi pe şcolile noastre, dăm vina pe tot ce putem. Dar dacă ne oprim şi ne gândim adânc şi sincer pentru un timp, atunci ar trebui să ne întrebăm: cu ce contribuim noi faţă de societate, faţă de naţiunea noastră, faţă de lumea întreagă? Ca să facem lumea să devină un loc din ce în ce mai bun, decât să aşteptăm ca să ajungă mai bine de la sine, ceea ce este imposibil uneori.
Dumnezeu nu ne-a creat aici ca să stăm pe roze toată ziua şi să aşteptăm pâinea şi untul. Noi suntem aici ca să învăţăm, să învăţăm să creştem şi în acelaşi timp să ne folosim puterea noastră nelimitată de iubire şi creativitate ca să facem lumea un loc din ce în ce mai bun, indiferent unde se întâmplă să fim reîncarnaţi. Dacă nu învăţăm să facem asta acum, atunci trebuie să ne reîntoarcem şi asta este ceea ce oamenii numesc reîncarnare. Aceste dorinţe neîmplinite sau misiuni neîndeplinite, care stau dorminde în interiorul nostru, se vor deştepta în noi mereu, aducându-ne aminte mereu că nu ne-am terminat încă munca pe care o avem de făcut.
Multă lume crede că noi suntem bine, că tot ce facem este în regulă, dar nu este aşa, în realitate noi nu suntem în regulă. O cincime din populaţia lumii este înfometată, o altă parte din populaţia lumii, fraţii şi surorile noastre, sunt subnutriţi, aşa cum spune cercetarea ştiinţifică, nu vine de la mine. Puteţi să citiţi în ziare sau să cereţi dovezi, multe părţi din planeta noastră frumoasă suferă din cauza războiului, a conflictelor, a violenţei şi multe alte dezastre cauzate de om sau de natură, şi toate acestea pentru că noi nu suntem în regulă. Uneori, noi nici măcar nu putem să avem grijă singuri de părul nostru, ca să vorbim despre lucrurile mărunte, nici măcar nu ştim cum să facem curat în casa noastră aşa cum trebuie, uneori nu suntem în stare să dăm ajutor celor care au nevoie în felul în care doresc ei, creăm şi mai multe necazuri chiar dacă avem intenţii bune, chiar dacă vrem să ajutăm, totuşi nu suntem în stare. De aceea multe proiecte dau greş, mulţi din liderii care sunt buni ajung să nu fie de nici un folos, în ciuda intenţiilor lor foarte bune de a ajuta lumea şi pe oamenii lor. De ce? Pentru că noi nu suntem în regulă, nu suntem în regulă în felul în care ar trebui să fim, nu în felul în care ne gândim noi că suntem în regulă.
Dacă totul sau multe lucruri din viaţa noastră nu merg aşa cum trebuie, dacă multe din dorinţele noastre nu ne sunt îndeplinite, dacă vecinul de lângă uşa noastră suferă de orice fel, este pentru că noi nu suntem în regulă. Este timpul să dăm cu ochii de greşelile noastre, de obiceiurile noastre acumulate şi nedorite, ca să ne redescoperim frumuseţea, natura noastră de Dumnezeu, astfel încât să putem să facem tot ce dorim cu perfecţiune sau cel puţin aproape de perfecţiune. Cel puţin să nu facem mai mult rău de pe urma intenţiilor noastre bune, atunci când vrem să ajutăm sau când vrem ca noi să devenim mai buni sau familia noastră sau mediul care ne înconjoară.
Iluminarea este felul de a trăi
Iluminarea nu este un fel de reclamă făcută de discipolii noştri pentru voi sau pentru oricine care vine şi se interesează sau vrea să vadă din curiozitate cam ce se întâmplă. Este un fel de a trăi, este un factor de supravieţuire, este un ornament necesar în viaţa noastră de acum şi de după. Dacă avem credinţă religioasă, atunci ştim că există viaţă de după moarte, dacă nu avem nici un fel de credinţă religioasă, atunci ar trebui să ştim că există viaţă după moarte, pentru că se fac foarte multe cercetări medicale asupra morţii, experienţe despre moarte sau moartea clinică, acest fel de informaţie este la dispoziţia noastră din abundenţă în zilele de azi. Foarte multe cărţi despre iluminare şi despre cum să ne îmbunătăţim puterea înnăscută din interiorul nostru ne sunt la dispoziţie pe piaţă, sunt bune pentru noi, totuşi, dintr-un anumit punct de vedere, nu sunt bune mereu. Americanii, cei care citesc foarte mult şi cărora le place să citească, ei sunt foarte inteligenţi. Ei sunt înfometaţi după cunoaştere, deci citesc foarte mult. Şi eu citesc foarte mult, înainte, după şi chiar şi acum citesc mult, pentru că uneori trebuie să ştiu care este mersul lucrurilor, care este tendinţa societăţii, ca să pot să dau răspunsuri şi să explic, în felul acesta să dizolv unele din îndoielile care iau naştere de pe urma acestor cărţi sau a hranei intelectuale.
De ce spun aşa? Pentru că uneori aceste informaţii nu sunt mereu bune pentru noi, nouă ne place să citim şi atunci înghiţim tot ce este pe piaţa intelectuală şi apoi avem indigestii sau creierul nostru este plin cu tot felul de informaţii intelectuale fără ca noi să avem cu adevărat o experienţă personală. De exemplu noi credem că ştim deja: „Oh, da, ştiu, Yogananda, este cu lumina. Ah, ştiu ce este, Sanmat, este lumina şi sunetul. Maestra Ching Hai, ah, ştiu, ea învaţă la fel, deci nu trebuie să mai merg şi să mai ascult.”
Dar nu se pune problema de a veni şi a asculta, noi trebuie să venim ca să avem o experienţă adevărată dacă nu am avut-o până atunci sau dacă am avut numai părţi din experienţa de iluminare, dar nu ştim cum să mergem mai departe, cum să o dezvoltăm sau cum să trăim mai departe cu ea sau cum să integrăm această înţelepciune iluminată în productivitatea noastră de zi cu zi, ca să putem să servim lumea.
Să facem lumea noastră să devină un Rai
Noi trebuie să facem ca lumea noastră să devină un Rai, nu să alergăm noi în Rai, pentru că raiul este peste tot. Dumnezeu a creat numai Raiul, până când noi am stricat totul cu creierul nostru calculator, cel stricat, vreau să spun cel care nu este în ordine sau nu foarte în ordine. Iluminarea este modul de a ne pune pe noi în ordine, nu este un fel de mitologie divină greu de atins pentru noi aşa cum ne imaginăm, este felul de a experimenta în fiecare zi resursa noastră extraordinară de iubire şi înţelepciune, pe care Dumnezeu ne-a dăruit-o înainte de a ajunge în această dimensiune fizică. Dacă credem că Raiul este ceva undeva dincolo de nori, atunci o să avem probleme, pentru că trebuie să aşteptăm cel puţin 60 sau 100 de ani ca să ajungem acolo, cu suferinţa şi toate celelalte din această lume, dar nu trebuie să facem aşa.
Viaţa este menită să fie plină de bucurii pentru copiii Celui Suprem, dacă voi sunteţi copiii unui preşedinte sau un fel de rege şi acum mergeţi la şcoală, cum o să vă simţiţi? O să aveţi gardieni, aveţi maşină Rolls Royce specială, aveţi tot felul de privilegii, chiar şi la şcoală sunteţi priviţi cu respect, cu iubire, cu admiraţie, cu invidie şi multe alte lucruri, atunci simţiţi care este statutul vostru. În Biblie se spune că noi suntem copiii lui Dumnezeu şi El este Regele tuturor regilor. Acum, noi ne trăim viaţa în felul acesta şi ne facem griji şi pentru câţiva bănuţi, totul ne înspăimântă, chiar şi un glonte, aşa de mic, o miime din greutatea voastră şi vă poate înspăimânta încât să vă pierdeţi dignitatea şi chiar să cerşiţi pentru viaţa voastră. Suntem în stare să facem orice doar ca să fim în viaţă mai departe, să păstrăm mai departe în funcţie corpul acesta fizic. Aceasta nu este o viaţă cu dignitate, nu este o viaţă de copii ai lui Dumnezeu, dacă înţelegem cu adevărat ce înseamnă Dumnezeu. Dumnezeu este cel care deţine tot universul şi noi suntem copiii Lui, puteţi să vă închipuiţi lucrul acesta?
Dar numai să vorbim şi să nu cunoaştem niciodată lucrul acesta, nu este felul de a fi iluminat. Şi noi ne gândim că suntem în regulă! Atâta timp cât mai există o singură persoană care suferă de foame în această lume, atâta timp cât mai este război şi sărăcie în vecinătatea noastră, atunci noi nu suntem în regulă, pentru că şi noi împărţim responsabilităţile din această casă în care trăim, este o familie mare, extinsă, pentru că nu putem să trăim împreună într-o singură cameră şi nici nu este necesar. Noi avem nevoie de variaţie, avem nevoie de talente diferite ca să facem lumea să fie mai plină de culoare şi mai interesantă, este ceea ce Dumnezeu vrea de la noi. Noi avem foarte multe talente, fiecare ar trebui să contribuie cu ceva. În momentul de faţă, chiar şi cu toate talentele pe care le avem, tot nu putem să contribuim atât cât ne dorim sau nu putem să fim de folos atât cât ne dorim, pentru că nu suntem în regulă, nouă ne lipseşte ceva, ne lipseşte înţelepciunea adevărată, iubirea adevărată care stă dormindă în interiorul fiecăruia dintre noi.
Să folosiţi cât puteţi iubirea şi puterea de la Dumnezeu
N-ar trebui să fie nici un maestru, n-ar trebui să fie nici un student, ar trebui să fie toţi ca nişte prieteni spirituali, fraţi şi surori spirituali, pentru că noi am moştenit aceeaşi porţie din înţelepciunea extraordinară de la Dumnezeu. Nu este nici o diferenţă între vreun maestru sau cineva din audienţă care stă aici, şi nu este nici o diferenţă între el şi vreunul dintre copii sau bătrâni, pentru că noi cu toţii avem aceeaşi porţie de iubire şi putere în interiorul nostru. Dacă nu o folosim, atunci este cea mai mare pierdere de pe pământ, nu contează cât de mult vom recicla alte materiale, noi suntem tot în pierdere. Cea mai mare pierdere este faptul că noi nu ştim că avem înţelepciune, nu ştim că avem puterea lui Dumnezeu, am uitat că noi suntem copiii lui Dumnezeu. Voi spuneţi că ştiţi deja lucrul acesta, că aţi citit în Biblie şi că toată lumea ştie că ei sunt copiii lui Dumnezeu. Dar care este diferenţa dacă ştiţi lucrul acesta sau nu ştiţi lucrul acesta? Pentru că voi sunteţi la fel cum eraţi şi ieri, deci înseamnă că nu ştiţi cu adevărat, voi aţi auzit numai aşa, intelectual, despre lucrul acesta şi aceasta este diferenţa!
Dacă ceea ce vă spun eu azi are vreun sens pentru voi, este din cauză că eu am descoperit deja această înţelepciune în interiorul meu şi ştiu că şi voi o aveţi în interiorul vostru, numai că voi nu o recunoaşteţi, o respingeţi sau vă simţiţi prea inferiori în interiorul vostru. Dar noi n-am făcut nimic care să fie aşa de rău, şi chiar dacă am făcut, a fost pentru că nu am ştiut. Acum este timpul să ştim ce este bine să facem, deci putem să ne schimbăm foarte repede. Cât timp petrecem în fiecare zi ca să avem grijă de corpul acesta? Deşi ştim că nu va ţine foarte mult, totuşi trebuie să avem grijă de el, acum, dacă nu avem grijă de corpul nostru real, atunci vom avea probleme şi mai multe.
Majoritatea suferinţei din această lume se datorează faptului că noi ignorăm poziţia noastră extraordinară, nu mai este nici un alt motiv! Pentru că o ignorăm, atunci noi ne identificăm pe noi înşine cu obiceiurile pe care le-am învăţat, poate că de la TV atunci când eram copii sau poate că de la vecinii noştri, din cărţi. Noi facem foarte multe lucruri pe care conştiinţa din interiorul nostru ne spune că nu este bine să le facem, dar noi tot le facem pentru că multă lume le face la fel, atunci începem să avem probleme. De exemplu, uneori noi ştim că n-ar trebui să luăm droguri, dar simţim golul din interiorul nostru, simţim frustrarea, uneori avem talente dar nu ştim cum să le folosim sau unde să le folosim sau societatea ne respinge din cauza unor prejudecăţi, probleme rasiale sau nu le place de înfăţişarea noastră, atunci noi încercăm să umplem golul acesta cu tot felul de substituenţi ieftini, care, pe termen lung, ne ruinează mintal, fizic şi spiritual. Toate acestea se întâmplă pentru că noi nu ştim că suntem extraordinari şi cum să ne folosim de măreţia noastră.
Eu nu sunt aici ca să iau bani de la voi, să vă spun ce să faceţi sau să vă pun condiţii care sunt dificile pentru voi. Eu nu vreau decât să vă ajut să vă găsiţi înţelepciunea extraordinară, abilitarea extraordinară, astfel ca viaţa voastră să devină mai bună. Pentru că dacă viaţa voastră este mai bună, atunci şi viaţa mea este mai bună şi cea a copiilor mei, cea a copiilor prietenilor mei, cea a copiilor fraţilor şi surorilor mele, noi vom avea un mediu unde să trăim din ce în ce mai bun, pentru că noi suntem conectaţi unii cu alţii.
Să presupunem că voi nu menţineţi America ca un loc curat şi în siguranţă, atunci aş putea să stau aici şi să vorbesc cu voi? Deci suntem datori unii faţă de alţii, să presupunem că fermierii nu vor produce nici o recoltă, atunci chiar dacă avem bani, putem să ne hrănim corpul? Nu! Deci noi suntem datori unii faţă de alţii. Eu nu pot să spun că vin aici ca să vă învăţ ceva, vă rog să nu aveţi această impresie, în ciuda aparenţelor şi de „supremă” şi tot restul, pentru că noi cu toţii suntem supremi. Noi am venit de la sursa supremă înainte să coborâm în corpul acesta fizic şi vom merge înapoi la sursa supremă atunci când ne va veni timpul. Este o renegare a statutului nostru suprem, dacă voi nu vreţi să-l recunoaşteţi pentru că sunteţi smeriţi sau simţiţi că nu sunteţi la nivelul respectiv, atunci este decizia voastră, eu nu vreau să-mi reneg statutul meu pentru că îl cunosc. Nu este nici o aroganţă aici, este vorba de a admite cine eşti, fără nici o mândrie, fără nici o zarvă, fără nici o smerenie falsă, pentru că smerenia falsă este falsă oricum, nu este adevărată. Noi ar trebui să fim adevăraţi, frumoşi şi virtuoşi, în spirit, vorbă şi faptă, aceasta este fiinţa umană perfectă. Chiar dacă nu dorim să urmăm această metodă de iluminare imediată, putem să încercăm alte lucruri, cel puţin să ne gândim şi să ne concentrăm din nou în interiorul nostru ca să ne aducem aminte cine suntem şi să înţelegem cu adevărat propoziţia că noi suntem copiii lui Dumnezeu sau pentru budişti că noi avem Natura de Buddha în interiorul nostru. Aceasta înseamnă că noi şi Buddha suntem egali, decât să-l slujim mereu pe Buddha. Ar trebui să-l slujim pe calea corectă, adică noi să ne recunoaştem sinele nostru astfel ca Buddha (Maestrul iluminat) să aibă mai puţină muncă de făcut. Dacă vrem să slujim cu adevărat un Buddha sau un sfânt, atunci noi înşine ar trebui să devenim unul, astfel ca ei să aibă mai puţină apăsare, mai puţine griji, să fie un asociat în plus care să contribuie la înălţarea omenirii.
De aceea la unele persoane nu le place atunci când le spun: „Nu-L sluji pe Buddha, tu să devii un Buddha!” şi eu pot să-ţi arăt cum să devii un Buddha. Eu pot să fac un Buddha, nu prin sculptură sau prin gravură, dar prin a-ţi arăta ţie care sunt calităţile tale de Buddha, şi atunci tu trebuie să le cultivi în fiecare zi până eşti convins în totalitate. Este o cale prin care să le recunoşti, să dai cu ochii de tine până când eşti convins în totalitate că tu eşti un Buddha, atunci este momentul în care tu eşti egal cu toţi ceilalţi Buddha (fiinţele iluminate) din cele zece direcţii şi cele trei perioade de timp: trecut, prezent şi viitor.
Să ne schimbăm pe noi şi să schimbăm lumea
Noi intrăm acum în Era de Aur, deci trebuie să ne schimbăm, trebuie să lăsăm deoparte toate aceste concepţii învechite şi nefolositoare despre cum ar trebui să fie un sfânt, ar trebui să lăsăm deoparte gândirea noastră înnegurată, aşteptările negative, de la lume şi de la noi. Deci să facem ceva! Noi începem cu noi înşine, facem curat în casa noastră, dacă casa noastră este murdară, atunci facem curat mai întâi, dacă este ceva despre noi care nu ne place, atunci schimbaţi-le! Înlocuiţi-le cu ceva mult mai pozitiv, cu calităţi mult mai virtuoase. De exemplu, înainte dacă vedeam un sărac fără casă nu prea ne păsa, el putea să stea acolo pe autostradă ore în şir sub soarele fierbinte, aşteptând pentru ceva de mâncare sau ceva de lucru pentru că vă gândeaţi: „Oh, nu, nu pot să iau un străin în casa mea, este periculos!” Da, dar puteţi să-i daţi ceva de mâncare, nu trebuie să-i cerem nimic în schimb. Alteori se întâmplă să trecem pe lângă un sărac fără casă şi să nu simţim nimic, nu vrem să-l ajutăm din cauza reacţiilor noastre încetinite din obiceiuri, deci nu-l ajutăm, dar când ajungem acasă simţim că ceva n-a fost cum trebuie: „Ar fi trebuit să-l ajut!” Totuşi, acoperim totul foarte repede, „nu!”, şi mergem şi ne uităm la TV şi facem alte lucruri.
Noi nu vrem să ascultăm de conştiinţa noastră, de aceea lumea nu va deveni mai bună niciodată. Dacă aşa se pune problema, atunci dacă este ceva ce credem noi că poate să facă ca lumea să fie un loc mai bun, cel puţin un loc mai confortabil pentru noi şi pentru vecinii noştri, putem să-l împărţim între noi. Deci începem prin a împărţi şi atunci o să simţim o schimbare subtilă în noi înşine, mai multă iubire o să ne inunde conştiinţa şi noi o să fim conştienţi de ceva anume şi acesta este începutul.
De aceea cele cinci precepte nu sunt decât o sugestie, că ar trebui să ne schimbăm în unele aspecte din viaţa noastră, aspecte care nu ne plac. Nu înseamnă că ar trebui să ne simţim vinovaţi şi să dăm vina pe noi dacă greşim faţă de unele din ele, dar este un ţel cu care aspirăm să mergem mai departe. De exemplu, să încercăm să fim mult mai iubitori decât să fim violenţi şi cu ură, să încercăm să dăruim mai mult decât să încercăm să acumulăm mai mult, ar trebui să fim mult mai credincioşi faţă de partenerul nostru decât să avem alte doamne sau domni. (Maestra şi audienţa râd) Voi daţi vina mereu pe domni, nu ştiu de ce, pentru că sunt şi femei care doresc să joace pe Madam Butterfly, să zboare de la o floare la alta. Sunt două feluri de flori, bărbăteşti şi femeieşti, ştiţi asta! Ele fac ca lumea să fie mult mai strălucitoare şi creează o atmosferă mai calmă în jurul nostru, ca să ne facă să ne simţim mai bine. Este bine de asemenea, este la fel, un fel de meditaţie. Oricum noi medităm mereu în viaţa noastră, numai că majoritatea timpului medităm la lucrurile care nu trebuie. Deci acum, noi folosim puterea de meditaţie ca să ne orientăm spre ceea ce este bun, asta este tot. Atunci când ne gândim foarte mult cum să facem bani pe costul altora, şi aceasta este tot un fel de meditaţie, pentru că medităm la bani, (Maestra şi audienţa râd), ne folosim toată puterea de concentrare sau toată puterea de gândire ca să obţinem hârtiile acelea (dolarii) şi pe hârtiile acelea stă tipărit „Credinţa noastră este în Dumnezeu”. (Maestra şi audienţa râd) Nu este ceva paradoxal? Dumnezeul nostru stă în bani, uneori! (Maestra râde) Vedeţi, „credinţa noastră este în Dumnezeu”, aceasta înseamnă că noi trebuie să-L cunoaştem pe Dumnezeu. Dacă nu-L cunoaştem pe Dumnezeu, atunci cum putem să avem încredere în El? Este foarte simplu să spui „credinţa noastră este în Dumnezeu”, dar cum? Cine este El? Cum arată? Ce face El pentru mine? Ce va face El pentru mine dacă o să cred în El? Deci trebuie să ştim că aceasta este ceea ce ne oferă iluminarea, noi trebuie să fim iluminaţi ca să ştim cine este Dumnezeu, ce este şi ce face El ca să ne ajute în fiecare zi şi cu fiecare detaliu din activităţile noastre. Aceasta este ceea ce o să cunoaştem după iluminare, şi vom cunoaşte din ce în ce mai mult.
Dacă l-am cunoscut pe Dumnezeu înainte, în unele momente de binecuvântare, atunci o să-L cunoaştem din ce în ce mai mult în fiecare zi, prin meditaţie, printr-un fel foarte ştiinţific de a ne menţine iluminarea trează, pentru că dacă suntem iluminaţi doar o dată sau de două ori, o să simţim că nu am ajuns totuşi la final, dacă cineva a răbdat de foame pentru un timp îndelungat şi acum îi dăm doar puţină apă şi pâine, va fi satisfăcut? Desigur că nu.
Doar Dumnezeu sălăşluieşte în noi
Deci iluminarea imediată înseamnă că voi o să aveţi o gustare a iluminării şi după aceea noi o să vă spunem cum să o îngrijiţi în fiecare zi, cum să o menţineţi în fiecare zi şi să o dezvoltaţi până când o să cunoaşteţi tot spectrul iluminării, adică să vă cunoaşteţi pe voi înşivă. Atunci o să-L cunoaşteţi pe Dumnezeu, pentru că doar Dumnezeu sălăşluieşte în interiorul nostru. Ne spune Biblia că în templul nostru sunt două persoane? A spus Iisus aşa ceva? A spus Buddha că în interior noi avem două Naturi de Buddha? – una este Buddha şi cealaltă este persoana obişnuită? Ne-a spus El aşa? Nu! Nici o Biblie şi nici o scriptură nu ne spune că sunt două persoane în această casă, în acest corp. Atunci, cine este în interior? Numai Dumnezeu! Dacă dăm deoparte, dacă ne uităm dincolo de obiceiurile noastre, dincolo de cunoştinţele de natură lumească acumulate în noi, atunci nu mai este nimic cu excepţia lui Dumnezeu. Obiceiul, cunoştinţele, persoana aceea cu doctorat, nu este sinele adevărat, noi nu am fost născuţi cu ele şi nu vom muri cu ele, deci „singurul real” este Dumnezeu, sinele nostru adevărat, deşi majoritatea dintre noi l-au uitat. (aplauze)
Voi mă întrebaţi mereu: „Cum putem să fim iluminaţi imediat atunci când vă întâlnim?” Voi sunteţi iluminaţi deja înainte să vă întâlniţi cu mine, numai că nu ştiţi şi aţi uitat, pentru că vă identificaţi pe voi cu domnul cutare sau cutare care munceşte 8 ore pe zi, care are 3 copii, care se supără uneori şi care este iubitor alteori. Dar acestea nu eşti tu, tu le-ai acumulat, ai reacţionat aşa faţă de mediul înconjurător şi de necesităţile de atunci, dar acestea nu eşti tu, tu nu ai fost născut cu toate acestea.
Deci noi suntem cu adevărat asemenea lui Dumnezeu dar suntem şi parte din Dumnezeu, în realitate noi suntem Dumnezeu. Poate că nu credeţi acum, dar să vă gândiţi atunci când mergeţi acasă. Noi respirăm în Dumnezeu, noi trăim în Dumnezeu, noi suntem născuţi de la Dumnezeu şi vom merge înapoi la Dumnezeu. Atunci, unde vom putea să mergem şi de unde am venit dacă nu de la Dumnezeu? Credeţi că noi am venit din covoare, căzuţi din tavan sau chiar din picătura de sânge dată de tată înainte de a fi născuţi? Mâncarea pe care o mâncaţi vă face să deveniţi ceea ce sunteţi acum? Atunci ar trebui să ne numim B de la burger (hamburger), V de la varză sau să ne numim aprozar, în loc să ne numim persoane sau fiinţe umane cu inteligenţă? Chiar dacă le daţi la vaci sau la câini aceeaşi mâncare pe care o mâncaţi şi voi, totuşi ele nu vor deveni inteligente ca voi. Dacă îi daţi câinelui o picătură de sânge de la tatăl vostru sau ceva asemănător, va deveni o fiinţă umană? Nu! Deci ce ne face pe noi să fim în felul în care suntem? Este puterea lui Dumnezeu care există în tot universul, este în aer, este peste tot pe unde ne plimbăm, chiar şi acolo unde stăm. Se întâmplă să fie găzduită în acest instrument, în unele din aceste instrumente, şi este găzduită aşa cum este o putere electrică, se găseşte în becul electric, în frigider sau în ale motoare generatoare de energie. Puterea electrică este peste tot, este aceeaşi putere peste tot, dar este conţinută doar în anumite instrumente, de aceea puterea lui Dumnezeu este găzduită în interiorul nostru. Noi suntem unul din instrumentele care din întâmplare are puterea lui Dumnezeu pentru o vreme. Apuc-o, la fel ca un curent de apă care curge de la o cascadă sau dintr-un munte foarte înalt şi din întâmplare cineva sapă o groapă sau un bazin şi adună apa acolo şi atunci apa curge în bazinul respectiv şi curge afară mai departe spre râu, deci apa din bazin este apa de la râu.
În Hong Kong noi am săpat un bazin de înot, în realitate nu l-am săpat dar acolo unde am stat era un munte, deşi o să fiţi surprinşi să ştiţi că Hong Kong are şi munţi, foarte liniştiţi, chiar lângă clădirile de 100 de etaje, mergi afară şi la cinci minute vezi tot Hong Kong-ul şi dacă te întorci şi mergi cinci minute, atunci dai de un munte de refugiu cu pomi fructiferi, verzi, şi linişte şi frumos. Acolo am stat când am fost în Hong Kong. Deci era ca un fel de munte, multe niveluri şi terase, vezi un nivel după altul. Deci între două niveluri diferite noi am pus pietre şi ciment, am făcut să arate foarte natural şi am lăsat să se strângă apa de la un izvor din apropiere în acel bazin. Şi pe nivelul de jos cultivam vegetale, foarte multe, atunci când aveam timp, nu fac aşa tot timpul. Deci apa din bazinul în care înotam se va duce la vegetale, deci nu trebuia să muncesc foarte mult.
Deci apa curgea în bazin şi din bazin, tot timpul, şi era mereu foarte proaspătă, pentru că îl curăţam din când în când ca să dăm deoparte muşchii şi celelalte verzituri care se formau în bazin. Am pus foarte multe pietre mari, mari şi strălucitoare şi frumoase, ca pietrele ornamentale, dar acestea sunt foarte ieftine, un dolar pentru 10 kg, dar foarte frumoase, deci ele au fost puse în apă şi uneori ele devin acoperite cu ceva verde, deci le spălam. Au venit şi peşti acolo, şi erau peşti foarte scumpi, costă aproape 2200 dolari americani bucata, dar aşa de mari. Poate să crească şi mai mare, dar nu este o diferenţă prea mare. Este un peşte foarte stupid, dar într-o zi m-a surprins. Se presupune să fie un peşte foarte stupid, foarte încet şi nu face nimic, dar din cauză că acum sunt specii foarte rare, foarte multă lume vrea să-i prindă şi să-i vândă, dar noi nu, nu facem bani de pe urma lor, vroiam doar să-i protejăm pentru că nimeni nu putea să vină să-i ia de pe teritoriul nostru, pentru că era plin de peşte pe teritoriul nostru. Aş putea să devin milionară imediat, să deschid o pescărie. Acum, peştele acesta este foarte special, deasupra este maroniu închis, dedesubt are puncte portocalii luminoase, sub stomac, sub aripi şi tot aşa, şi poate să înoate în apă şi la fel şi pe uscat. Poate să supravieţuiască în ambele situaţii, de aceea oamenilor le place de el. Eu am crezut că este un peşte foarte stupid, dar într-o zi m-a surprins pentru că ei pot să vorbească între ei foarte drăguţ, aşa cum o face un cuplu de îndrăgostiţi. Unul din peşti era puţin cam supărat şi s-a întors cu spatele şi celălalt îl urma mereu, atunci primul peşte s-a oprit, s-a uitat direct în ochii celuilalt şi a făcut aşa. (râsete şi aplauze). La fel ca atunci când vrei să te împaci cu iubitul care este supărat. Chiar aşa! Puteţi să vă imaginaţi? Am fost foarte impresionată şi m-am gândit: „Doamne, îmi pare rău, îmi cer iertare că m-am gândit că eşti stupid (Maestra şi audienţa râd), pentru că puteţi să vă înţelegeţi fiind îndrăgostiţi mai bine ca noi.” Deci după o vreme, femela a fost de acord, şi atunci amândoi au înotat împreună şi nu s-au mai certat deloc. Într-o zi m-a surprins şi mai mult, pentru că este un peşte foarte încet, cum sunt cei stupizi, cam aşa, foarte încet atunci când este în apă. Când am venit la bazin l-am văzut pe unul din ei şi am spus: „Hei! Tu! Vino sus aici!” Ca un fel de glumă, ştiţi, dar el a venit şi apoi s-a uitat aşa la mine, acolo unde era mâna mea, m-a atins şi apoi s-a dus la fund din nou. Atunci am spus: „Hei! Poţi să mă înţelegi? Dacă da, atunci vino înapoi din nou.” Şi a venit (aşa cum i s-a cerut) de trei ori ca să-mi arate că nu este stupid. (râsete)
Atunci mi-am petrecut toată ziua cerându-mi iertare faţă de Dumnezeu şi faţă de aceste creaturi. Închipuiţi-vă să fii o Maestră Supremă şi să nu ştii că peştele este inteligent! (Maestra şi audienţa râd) Deci m-am simţit foarte rău, dar a fost ceva de bine, au fost şi alţi martori cu mine, nu că am inventat această poveste. (Maestra vorbeşte cu asistentul ei) Îţi aminteşti de peştele acela, a venit din bazin la mine de 3 ori, da, da! El era acolo şi a încercat să meargă şi să ia o cameră de filmat, dar când peştele a văzut ochiul mare şi negru de la cameră care se uita la el, a spus: „Uh, uh! Nu vreau să fiu dat la TV!” (Maestra şi audienţa râd.) Nu dorea să fie faimos, probabil că s-a speriat şi atunci m-am gândit că este în regulă, i-am spus să nu-l fotografieze pentru că oamenii îi vor pescui şi mai mult, fac comerţ cu ei mai mult şi atunci o să fie în pericol, sunt deja specii în pericol.
Deci era foarte inteligent, vedeţi, ştia când să vină sus şi când nu. A venit de trei ori la rând într-un minut, i-am spus „vino!” şi a venit imediat. Apoi a mers la fund din nou şi când am spus „vino sus din nou”, a venit, chiar acolo unde eram eu, nu pe laturi, şi s-a uitat direct la mine!
Iubire pentru toate fiinţele prin a fi vegani
Deci după ce vedeţi toate acestea, este bine să nu mai mâncaţi peşte sau carne. În realitate, dacă putem să iubim un câine, de ce nu şi o vacă sau un porc? Pentru că ei sunt la fel. (aplauze). Acesta este unul din motive pentru care ar trebui să fim vegetarieni, iubirea pentru toate fiinţele, iubirea extinsă. Să ne extindem iubirea, să ne extindem pe noi, spre întregul univers. N-ar trebui nici măcar să tăiem florile sau să mâncăm vegetalele, dar totuşi trebuie să facem ce este minimum, ce aduce suferinţă mai puţină. Dacă tăiem o floare, atunci va înflori din nou şi va face mai multe flori, dacă tăiem o ramură dintr-o plantă, atunci vor creşte şi mai multe ramuri, deci nu este chiar aşa de rău.
Chiar dacă toate fiinţele au sentimente, plantele au cele mai puţine, pentru că 90% din conţinutul unei plante este apă, de aceea ele au conştiinţă mai puţină decât animalele sau fiinţele umane. Noi, fiinţele umane, suntem o combinaţie din multe lucruri şi se creează astfel un context foarte bun pentru ca inteligenţa să fie activată. De exemplu, chiar dacă voi sunteţi foarte inteligenţi, totuşi aveţi nevoie de un calculator bun ca să programaţi lucruri şi mai inteligente, să faceţi unele programe speciale. La fel, puterea lui Dumnezeu are nevoie de corpul acesta care este o combinaţie din multe elemente, ca să se poată manifesta din interior în lumea din afară. De aceea noi avem sentimente mai multe, inteligenţă mai multă, pentru că puterea lui Dumnezeu poate să se folosească de instrumentele multe şi minuscule din interiorul nostru ca să răspândească în afară binecuvântarea, mesajul şi inteligenţa. În plante, puterea lui Dumnezeu nu poate să facă lucrul acesta pentru că nu sunt instrumente destule, asta este totul, la fel ca becul de aici, dacă becul electric este de 100 de watt, atunci lumina lui este mai puternică decât a celui de 20 de watt. Dacă stricăm becul de 100 de watt, costă mai scump, se pierde mai mult decât în cazul celui de 20 de watt. De aceea noi încercăm să facem economie, de aceea ar trebui să mâncăm lucrurile cu cea mai mică conştiinţă, cum sunt plantele. Este logic pentru voi? Este în regulă? (Audienţa: da!)
Nu încerc să vă fac să vă simţiţi vinovaţi sau lucruri de genul acesta, dar discutăm posibilităţile, de ce şi cum. De aceea să omori o fiinţă umană este crima cea mai teribilă, să omori un animal este a doua după ea şi pentru plante nu este prea grav. Plantele pot să crească din nou, chiar de la rădăcină, dar animalele, chiar dacă tăiaţi doar jumătate din cap, nu va creşte din nou. De aceea noi trebuie să credem în lucrurile care sunt logice, nu din cauza teoriilor de imprimare a sentimentului de vină sau pentru că aşa spun unii învăţători sau unele religii. Eu nu cred că noi suntem fiinţe neiluminate, că putem să înghiţim orice, mai ales americanii, ei nu sunt oameni lipsiţi de sens, nu înghit orice. Deci trebuie să le spunem ceea ce este logic, chiar dacă oamenii nu le acceptă astăzi, se pot gândi mai târziu. Uneori şi eu cred că în timpul unei prelegeri totul decurge foarte repede, uneori ascultaţi la o propoziţie şi o pierdeţi pe următoarea, deci este dificil. Deci dacă vreţi să ascultaţi din nou, atunci puteţi să luaţi casetele, toate casetele pe care le vindem sunt fără profit, este preţul unei casete goale, pentru că noi nu credem în comerţul cu Dumnezeu pentru profit. Noi facem profit pe alte căi, cum ar fi prin talentele de zi cu zi, de exemplu prin design, prin producerea de lămpi, picturi, ne este permis să facem toate acestea pentru că este talentul nostru de zi cu zi, deci obţinem profitul de zi cu zi, dar nu-L vindem pe Dumnezeu pentru profit. Noi nici măcar nu luăm bani din donaţii, nu avem cotizaţii de membru, nimic care să implice învăţătura lui Dumnezeu, pentru că totul este gratis pentru copiii Lui, a fost gratis şi pentru mine, deci va fi gratis pentru toată lumea, atâta timp cât eu îmi pot permite, dacă nu-mi mai pot permite, atunci o să mă opresc! Foarte simplu!
Acum, deci puteţi să vedeţi de ce voi sunteţi Dumnezeu? Puterea lui Dumnezeu este omniprezentă, este peste tot iar noi suntem unul din instrumentele ei. La fel ca bazinul meu de înot, apa a venit de la izvorul din apropiere printr-o conductă, şi noi am făcut o gaură dedesupt sau mai la suprafaţa bazinului ca apa să curgă mai departe spre râu din nou, fără să oprim această parte de apă. Apa din bazin, chiar dacă este înconjurată de pietre şi ciment, este totuşi aceeaşi apă din râu şi este conectată într-un fel. Dacă bazinul nostru va fi blocat de la legătura cu izvorul din diverse motive, atunci trebuie să-l deblocăm, poate că conducta este blocată sau este stricată sau gaura este blocată, deci trebuie să o deblocăm. Iluminarea este deblocarea naturii noastre faţă de obscuritatea noastră, să ne conectăm cu Dumnezeu din nou şi cu toată puterea din univers din nou. (aplauze)
Întrebări şi răspunsuri
Î: – Care este opinia dumneavoastră despre transmigrare?
M: – Aşa cum am menţionat mai devreme, transmigrarea este un cuvânt diferit pentru reîncarnare, este din terminologia estică. Nu auziţi foarte des în Biblie, pentru că Biblia nu este completă mereu, aşa cum ştim cu toţii, a „transmigrat” de 2000 de ani, deci s-ar putea să lipsească câte ceva de acolo. Biblia adevărată este încuiată undeva şi nu ne este permis să o vedem niciodată. Dar unele din descoperirile recente despre antichitate, unele părţi din Biblie au ieşit la suprafaţă, şi în unele din ele este menţionată reîncarnarea.
De exemplu, îmi aduc aminte de una din părţi în care cineva l-a întrebat pe Iisus dacă El era reîncarnarea sau continuarea ultimilor profeţi cum au fost Elijah sau cutare sau cutare, erau menţionaţi doi sau trei profeţi de dinainte de Iisus, care se înălţase la ceruri deja. Deci Iisus nu a spus că nu, dacă întrebarea, dacă concepţia despre reîncarnare ar fi fost greşită, că un profet s-ar reîncarna ca să-i ajute pe oameni, atunci El ar fi spus că „Nu, nu, niciodată, nu este reîncarnare.” Dar El nu a răspuns, probabil că a răspuns că da, dar era o persoană care vorbea foarte încet. (Maestra râde.)
Vezi, după aceea întrebarea nu a fost corectată deloc, şi atunci eu am înţeles că acum 2000 de ani, pe timpul lui Buddha sau Iisus, când nu spui nimic cu privire la un subiect, înseamnă că eşti de acord. Dacă oamenii te întreabă, uneori şi de trei ori, şi tu taci din gură, sau dacă un discipol te întreabă şi tu taci din gură, înseamnă că eşti de acord. Deci în cazul acesta, noi putem să avem câteva idei despre unele din paragrafele din Biblie care se referă la reîncarnare. Altfel, este foarte dificil de dovedit. Aşa cum aţi citit şi voi în multe cărţi despre Iisus, El a fost în India şi Tibet şi a studiat cu învăţători budişti şi aşa mai departe, deci pentru El teoria reîncarnării ar fi fost ceva foarte familiar, deci ar fi o surpriză pentru noi dacă El nu i-ar fi învăţat pe discipolii lui despre acest subiect. Poate că în Biblie, unele porţiuni din Biblie s-au pierdut, uneori traducerea nu este foarte exactă şi tot felul de astfel de lucruri, pentru că pe vremea lui Iisus situaţia era foarte haotică. Uneori El trebuia să se ascundă ca să-şi salveze viaţa şi discipolii Lui practicau cu frică, deci foarte multe lucruri pe care Iisus le-a spus s-ar putea să nu fi fost înregistrate. La fel, El a învăţat numai 3 ani şi jumătate înainte de a fi exterminat, cum ar putea să spună totul în circumstanţe atât de limitate şi înfricoşătoare şi la fel, doar la câţiva discipoli? A fost foarte dificil.
Transmigrarea nu este ceva foarte dificil de înţeles. De exemplu, noi trăim de la o zi la alta, ieri ai vrut să faci ceva dar n-ai putut sau n-ai terminat, deci astăzi te scoli şi încerci să o termini sau încerci să găseşti o cale ca să o faci din nou. Tot ce nu am terminat de făcut într-o viaţă şi dorim să-l facem atunci când a venit timpul să părăsim lumea aceasta, încă ne dorim lucrul acela şi ne pare rău că nu l-am terminat, atunci cu siguranţă că dorinţa respectivă este o forţă foarte puternică care ne va da o şansă nouă din nou. Deci noi vom avea din nou şi din nou un instrument fizic ca să acţionăm, să ne exersăm puterea lui Dumnezeu în această lume, să ne manifestăm înţelepciunea noastră în această lume, până când într-o zi vom termina cu dorinţa noastră şi ne-am făcut toate treburile, atunci o să mergem înapoi acasă.
Aceasta este situaţia şi cu cei care doresc iluminarea, ei simt că nu mai doresc nimic altceva din această lume, poate că misiunea lor s-a terminat, i-a adus într-un mod natural la stadiul minţii sau poziţia în care să dorească să meargă acasă. Ei nu ştiu unde este casa lor sau ce este, dar îşi doresc să se reîntoarcă la sursă. Atunci este momentul în care oamenii îşi doresc iluminarea. De aceea oamenii spun că „atunci când studentul va fi gata, atunci Maestrul va veni”. Nu poţi să impui cu forţa iluminarea asupra oamenilor, deci nici Iisus n-a putut să forţeze pe nimeni, nici Buddha n-a putut să forţeze pe nimeni. Nu toată lumea din India a fost iluminată atunci când Maestrul a fost în viaţă acolo, nu toţi evreii au fost iluminaţi atunci când Iisus a fost acolo. Deci transmigrarea încetează atunci când noi simţim că vrem să mergem acasă, că nimic nu ne mai interesează în această lume.
Atâta timp cât mai suntem interesaţi despre ceva sau n-am putut să terminăm totul într-o singură viaţă, înseamnă că mai vrem să stăm în această lume, este ca o forţă faţă de care nu mai putem să facem nimic. De aceea persoanele iluminate şi cele neiluminate arată la fel, dar persoana iluminată trăieşte o viaţă mai bună, mai uşoară, cu mai multă înţelepciune, poate să facă multe lucruri cu mai puţin efort.
Multă lume mă întreabă: „Cum puteţi să fiţi o Maestră? Mergeţi peste tot în jurul lumii, ţineţi prelegeri şi aveţi grijă de discipolii din ţări diferite şi mai şi pictaţi, compuneţi muzică, cântaţi cântece, scrieţi cântece şi tot restul?” Şi eu am spus: „De ce nu?” Este foarte uşor, nu-mi ia prea mult timp ca să pictez o pictură, am compus 12 cântece în 4 zile, nu este o treabă foarte complicată. Scriu poezii şi tot aşa, când eşti inspirat cu adevărat şi ai timp, atunci o faci foarte repede. Nu-i aşa? Ca să fac designul de îmbrăcăminte mi-a luat numai 10 minute, nici o problemă. Dar înainte să fiu puţin iluminată, totul era foarte dificil, nici măcar nu aveam idee cum să pictez, când am pictat ceva la gimnaziu, nu-mi amintesc exact, am pictat un cal şi arăta ca un curcan. (Maestra şi audienţa râd) Deci profesorul meu mi-a spus să nu mă omor mai departe să consum culorile degeaba, pentru că el o să-mi dea notele oricum.(râsete)
Î: – Subconştientul nostru este legătura cu inteligenţa infinită?
M: – Subconştientul este ca un pod de legătură, totuşi nu este sinele real, este un pod de legătură spre inteligenţa infinită, este corect.
Î: – Cum să facem faţă la problemele şi suferinţa din faţa noastră?
M: – Tot ce putem să eliminăm, atunci încercaţi să eliminaţi. Dacă nu putem, atunci să vă rugaţi la Dumnezeu să ne ajute ca să trecem mai departe sau ca persoana respectivă să poate să depăşească suferinţa. Dar să fii iluminat, dincolo de toate, atunci este mai uşor să digerezi toată suferinţa şi este mai uşor să te gândeşti la o cale de a ajuta, atunci când eşti iluminat.
Î: – Dumneavoastră credeţi că Dumnezeu ne ghidează paşii tot timpul din momentul în care suntem născuţi?
M: – Da, dar noi îl auzim pe El? Îl auzim vreodată? Dacă da, atunci mulţi dintre noi n-ar fi avut parte de probleme şi lumea noastră n-ar fi fost în felul în care este acum. Deci mai întâi noi trebuie să ne deschidem puterea de înţelegere, noi trebuie să ne reconectăm din nou cu Dumnezeu ca să-L putem auzi, să ştim ce vrea El să facem, să cunoaştem calea corectă. De aceea noi vă oferim reconectarea cu Dumnezeu, aceasta se numeşte iluminare, să găseşti Împărăţia lui Dumnezeu sau cum o numiţi voi. Noi nu facem acum o listă cu toate terminologiile, iluminare, să ajungi din nou la Natura de Buddha, să devii un Buddha, să ajungi din nou la Împărăţia lui Dumnezeu, să te cunoşti pe tine însuţi, să cunoşti realizarea lui Dumnezeu, să-L cunoşti pe Dumnezeu, realizarea de sine, etc., deci noi spunem iluminare imediată.
Î: – Iisus a spus că El era Calea, singura, dacă ar fi fost deschis la minte, ar fi putut să spună: „Eu sunt la fel cum este Buddha şi Krishna.”
Audienţa răspunde: eu cred că Iisus sau acel „Eu” despre care vorbesc ei de referă la omniprezenţă şi atotputernicie (Maestra: da, da.) Deci totul se referă la iubirea şi înţelepciunea Lui, deci Iisus a spus că „Eu” dar se referă la „iubire şi înţelepciunea omniprezente, la puterea lui Dumnezeu”, aceasta este Calea. (aplauze)
M: – Este la fel cum, de exemplu Krishna a spus că iubeşte-mă pe Mine şi numai pe Mine, urmează-mă numai pe Mine, lasă totul pe seama Mea şi atunci viaţa ta va deveni mai bună, etc. Buddha a spus acelaşi lucru, să-L urmezi pe Buddha, pe nimeni altcineva, adică se referă la sinele adevărat, cel omniprezent, cel atotputernic care probabil că la momentul respectiv s-a manifestat numai în „stâlpul acela electric” (înseamnă în Buddha Însuşi) (Maestra râde)
Aşa cum, de exemplu, lumina electrică este cea mai puternică lumină în momentul de faţă, şi lumina de la celelalte surse este mai slabă. Asta înseamnă că voi trebuie să aveţi credinţă în electricitatea respectivă, dar nu neapărat în lumină, dar din cauză că lumina era foarte puternică, atunci reprezenta electricitatea la momentul respectiv. Voi mergeţi la lumină ca să puteţi citi, să puteţi vedea toate lucrurile, să vă vedeţi în oglindă de exemplu, dacă vreţi să vă machiaţi, etc. Dar nu înseamnă că voi trebuie să credeţi în lumină, dar să credeţi în electricitatea care este sursa luminii. Deci oricare maestru în viaţă este sursa acestei puteri de la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu poate să folosească pe oricine, în orice moment, pentru că Dumnezeu nu este limitat. Nu este atât de sărman ca să aibă doar un singur fiu! Vă rog! El are foarte multe căi şi feluri de a-i aduce pe copiii Lui înapoi la El, nu credeţi? (audienţa: da!)
Nu vreau decât să vă dau toată iubirea de care sunt în stare ca să vă ajut să vă deschideţi. Totuşi, dacă nu avem o afinitate bună acum, atunci puteţi să mai aşteptaţi. Între timp, puteţi să studiaţi Biblia, să credeţi în Dumnezeu, să credeţi în Iisus. Este bine pentru voi, să studiezi Biblia nu înseamnă să cunoşti cuvintele şi atât, dar să le pui în practică. De exemplu Cele 10 porunci, ar trebui să încercăm să le respectăm, acesta este felul de a fi un creştin bun. Înainte să fiu iluminată, am dormit cu Biblia în fiecare noapte, mă uitam în Biblie ori de câte ori aveam probleme, fără Biblie nu puteam să dorm. Uneori alternam, dimineaţa citeam din scripturile budiste care îmi ofereau un confort temporar şi mă înălţau la o stare de fericire, mă ajuta de asemenea. Dacă ai respect pentru Biblie, dacă crezi cu adevărat şi o studiezi foarte sincer, atunci te ajută enorm.
Ce vă spunem noi este o cale alternativă în cazul în care sunteţi interesaţi. Dacă nu sunteţi interesaţi, atunci vă rog să credeţi în Biblie şi să încercaţi să păstraţi Cele 10 porunci, să puneţi în fapte toate lucrurile pline de iubire pe care Dumnezeu vă învaţă, asta este tot.