Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
Centrul Tien-Shan, Hong Kong, 1 aprilie 1990
(original în limba chineză)
Odată Iisus vorbea undeva în public şi dintr-o dată au venit mulţi aşa numiţi intelectuali, oameni cu reputaţie sau învăţaţi, împreună cu alţi oameni foarte respectaţi din biserică, cum ar fi preoţii de exemplu, şi trăgeau cu ei o femeie care luase parte într-un adulter. La vremea respectivă, orice femeie care era prinsă în adulter trebuia să fie omorâtă prin aruncarea cu pietre. Atunci erau 3 căi pentru a-i executa pe păcătoşi: una era să arunci cu pietre în ei, alta era să-i arunci în cuşca cu lei şi cealaltă era să-i răstigneşti pe cruce. Iisus a fost crucificat, dar femeia aceasta ar fi trebuit să fie omorâtă prin aruncarea cu pietre.
Atunci, oamenii aceştia onorabili l-au provocat pe Iisus prin a-l întreba: „După cum este legea lui Moise, femeia aceasta ar trebui omorâtă prin aruncarea cu pietre. Tu ce crezi?” Iisus nu a spus nimic, dar a scris cu degetul pe nisip: „Un grup de mincinoşi.” Atunci oamenii aceştia au făcut presiuni asupra lui, deci într-un final el a spus: „Acela dintre voi care nu a păcătuit deloc şi care se consideră cel mai pur şi mai sfânt, acela să arunce primul cu piatra.” După ce au auzit acestea, cu toţii s-au strecurat şi au plecat, repede şi în tăcere. (Maestra şi audienţa râd).
La final, Iisus a rămas singur cu femeia care păcătuise şi a întrebat-o: „Unde sunt cei care te-au acuzat? Nimeni nu te mai condamnă?” Şi femeia a spus: „Nimeni.” Atunci Iisus i-a spus: „Nici eu nu vreau să te condamn, deci poţi să mergi acasă.” (Maestra dă din cap!)
Povestea aceasta ne aduce aminte de ceva! Nu este nimeni în această lume care nu a păcătuit. În afară de aceasta, dacă cineva a păcătuit sau nu, depinde de situaţie, de trecutul lui şi de nivelul de iluminare. Aşa numita moralitate sau etica acestei lumi sunt diferite faţă de ceea ce percepe un sfânt adevărat. Aceia care au atins cel mai înalt nivel al iluminării nu văd asemenea lucruri, ei nici măcar nu-şi imaginează sau nu se gândesc la aceste cuvinte. Nu ştiu cum aş putea să vă descriu acest nivel.
La început când începeţi practica spirituală, voi vedeţi diferenţa dintre bun şi rău, însă această discriminare se va şterge pas cu pas pe măsură ce practicaţi mai mult. Acesta este un lucru foarte ciudat şi greu de explicat faţă de oameni, dar voi o să ştiţi pur şi simplu. Şi nu vă mai gândiţi prea mult la ce este bun sau rău, cu excepţia când trebuie să-i înveţi pe discipoli pentru că ei sunt la nivelul la care trebuie să le explici aceste lucruri. Altfel, nu mai vrei să vorbeşti deloc despre astfel de lucruri şi nimic nu mai contează pentru tine, pentru că ai un punct de vedere cu totul diferit.
Tu te uiţi de sus în jos şi ajungi să fii foarte tolerant, aşa cum vezi un film. Nu-l mai cerţi pe cel rău aşa de aspru pentru că ştii că el nu face decât să-şi joace rolul, şi nici nu-l mai lauzi pe cel bun aşa de mult, pentru că ştii la fel că el nu face decât să-şi joace rolul lui. Ce numim noi bun sau rău la o persoană este obiceiul sau comportamentul, nu este sufletul persoanei. Sufletul nostru poate să realizeze multe lucruri, dar nu pot să le numesc pe toate aici, şi sunt greu de descris, deşi eu le cunosc foarte bine. Cu privire la aşa numitele crime foarte serioase din societate, eu am un punct de vedere diferit, dar nu pot să vă spun fiecare detaliu. Mulţi nu vor înţelege, şi nici eu nu pot să le spun foarte clar. De aceea eu v-am spus să meditaţi în fiecare zi, şi atunci o să realizaţi asta şi singuri.
Eu nu fac decât să vă dau o privire de ansamblu, ca să vă ghidez în practica spirituală. Pe măsură ce mergeţi mai departe, veţi înţelege pas cu pas de ce eu spun că noi nu mai discriminăm între bun şi rău atunci când vom avea rezultate mai multe de pe urma practicii spirituale. Atunci când suntem eliberaţi de această discriminare, atunci ne putem ierta duşmanii foarte uşor şi nu ne mai supărăm aşa de mult pe cei care ne rănesc. Vom uita totul foarte repede şi nu ne simţim aşa de rău. Chiar dacă ne simţim rău, va fi pentru persoanele respective şi nu pentru noi.