Animalele

„Animalele sunt fraţii şi surorile noastre şi este foarte important ca noi să ştim cum să convieţuim cu ele, în armonie şi cu respect, pentru că ele sunt aici cu un motiv. Voi puteţi să vedeţi că anumite păsări şi animale au o muncă specială de făcut în această lume. Unele din ele cum ar fi vulturii, de exemplu, curăţă chiar şi gunoaiele. Desigur că fac mizerie în urma lor, dar asta este! Munca aceasta a lor are de-a face cu tot mediul înconjurător, cu echilibrul ecosistemului planetei noastre. Ei ajută la echilibrul naturii astfel încât atmosfera să fie menţinută în stare bună şi curată.

Toate au un rol, de exemplu pomii sunt aici ca să dea oxigen planetei, fără pomi noi murim, chiar aşa este, vom muri! Fără pomi murim pentru că nu mai avem oxigen, şi va fi apă mai puţină pentru că nu mai sunt copaci care să absoarbă apa şi să menţină umezeala existentă. Deci tot ce este pe această planetă, inclusiv noi, suntem conectaţi unii cu alţii şi ne ajutăm unii pe alţii ca să ne facem viaţa aici mai confortabilă şi să trăim mai bine.

Dacă nu ştim lucrul acesta, atunci ne omorâm pe noi, de fiecare dată când omorâm un copac sau omorâm un animal, noi ucidem o parte mică din noi înşine. Dacă trebuie să tăiem copacii, atunci ar trebui să plantăm mai mulţi, de exemplu să plantăm încă trei copaci. Însă, chiar şi atunci, copacii aceia trebuie să crească, deci dacă aveţi intenţia să tăiaţi copaci, atunci ar trebui să plantaţi alţii dinainte, pentru că, chiar şi în aceste condiţii se cere mult timp ca un copac să fie capabil să producă aerul curat pentru noi şi să absoarbă aerul murdar. Copacii mai mari şi mai bătrâni au o capacitate mai mare să facă lucrul acesta în comparaţie cu copacii mai tineri, chiar dacă ar avea aceeaşi mărime. La fel cum, de exemplu, atunci când eşti mai bătrân ai abilităţi mai multe şi cunoştinţe mai multe, inclusiv înţelepciunea spirituală, şi noi creştem la fel.”

Din: „Respectând toate vietile ajută la mentinerea echilibrului naturii”
Prelegere de Maestra Suprema Ching Hai
Florida, S.U.A., 6 iunie 2001

 

• Vizionaţi şi “Legile pentru protecţia animalelor în întreaga lume“

 

„Câinii spun salut la toată lumea, este atât de frumos! Ei ştiu ce-ţi trebuie şi sunt foarte terapeutici pentru că ei ştiu cine are nevoie de iubire. De exemplu, ei fac parte din programele de la spital şi din casele de bătrâni şi cele pentru copiii bolnavi, câinii sunt aduşi acolo doar ca să-i iubească pe oameni. Persoana pe care câinele o linge sau pe care îşi pune laba, se simte foarte bine după aceea, pentru că simte iubirea. Animalele iubesc necondiţionat! Chiar dacă s-ar putea să nu te mai vadă din nou niciodată, ele îţi dăruiesc totul, tot ce au, un câine linge pe oricine iubeşte.

Câinii şi pisicile mai ales ştiu exact ce se petrece, deci vin şi ating persoanele care au nevoie de ele. Câinii care vizitează casele şi spitalele sunt deja antrenaţi, ca să nu fie chiar fără nici un regulament, ei vin şi vizitează bătrânii sau copiii sau cei cu boli incurabile şi fac ca oamenii să se simtă minunat. Pacienţilor le place atât de mult că vor şi mai mult, pentru că, câinii au darul acesta de a comunica iubirea fără să spună sau să facă ceva. Noi putem să repetăm “te iubesc” cât este ziua de lungă şi nimeni nu ne crede, poate pentru că nu spunem ceea ce este adevărat!

Majoritatea oamenilor nu poate să ştie ce este în sufletul unui câine pentru că, câinii nu vorbesc. Noi nici măcar nu ne înţelegem unii cu alţii ca oameni, deci este foarte dificil pentru un om să înţeleagă sufletul unui câine. De aceea, după un timp s-ar putea să spună „câinele nu este bun de nimic” şi să-l dea afară. Lagărele de animale sunt pline cu câini care sunt gata să fie omorâţi, dacă nu sunt adoptaţi, după o zi sau o săptămână pot să fie omorâţi.

Oamenii nu au răbdare, ei vor să omoare imediat, ei nu înţeleg că este o fiinţă în viaţă şi desigur că după o vreme şi câinii fac probleme, dacă nu sunt antrenaţi cum trebuie, atunci nu se comportă cum trebuie. Atunci persoana respectivă se supără din cauză că, câinele poate să roadă mobila sau alte lucruri. Majoritatea nici măcar nu ştiu că şi câinii au nevoie de jucării, au nevoie de companie şi de timp ca să se joace cu stăpânii lor, nu doar să mănânce mâncare şi să păzească casa. Chiar şi câinii de pază au nevoie de afecţiune, la fel ca toată lumea.

Mai ales dacă iei un câine singur sau o pisică singură, atunci ei te consideră ca fiind partenerul lor sau membrul familiei lor. Uneori chiar se îndrăgostesc de tine sau cel puţin devin foarte, foarte ataşaţi de tine. Deci dacă voi sunteţi în situaţia de a fi partenerul lor şi nu vă pasă de nevoile emoţionale ale animalului, atunci desigur că şi el ajunge deprimat sau distrugător şi creşte şi devine foarte nedisciplinat. Şi atunci noi dăm vina pe câini că sunt răi.

Cum poate un câine să fie bun dacă este legat de gât cât este ziua de lungă, în soare, fără să poată să meargă undeva sau să facă ceva? Câinele nu are nici o companie, nici un fel de iubire, numai mâncare. Chiar şi noi, oamenii, nu trăim numai pentru mâncare, la fel, noi ştim să facem multe lucruri şi putem să facem tot ce vrem. Noi putem să alegem să facem multe lucruri ca să ajutăm la dizolvarea depresiei sau singurătăţii, şi chiar şi atunci ne plângem că suntem singuri, că suntem izolaţi şi aşa mai departe.

Noi avem opţiuni foarte multe, putem să facem cât de multe activităţi ne dorim, dar câinii nu pot! Dacă legi un câine de un copac, atunci ce să mai facă? Sau dacă îl ţii închis cât este ziua de lungă până seara când vii acasă sau îl încui în casă pentru 18 ore pe zi? Apoi vii acasă, îi dai ceva să mănânce, îl mângâi pe cap şi îi spui „băiat bun” şi apoi „noapte bună”! Deci multe persoane iau câinii şi pisicile acasă şi se gândesc că sunt ca nişte jucării, ei îi numesc animale sau jucării, dar de fapt nu sunt. Animalele sunt fiinţe minunate, au multe daruri pe care noi nu le avem, oamenii nu realizează lucrul acesta şi tratează animalele foarte rău.

În Biblie Dumnezeu a spus că „am să fac animalele ca să vă fie de ajutor”, asta înseamnă că sunt prietenii noştri. De aceea n-ar trebui să ne hrănim cu ele sau să le tratăm rău, pentru că intenţia lui Dumnezeu atunci când a creat animalele a fost ca ele să ne fie de ajutor. Ei ne ajută în diverse feluri, de exemplu un câine ciobănesc, şi ei trebuie antrenaţi în profesia lor, chiar şi un câine ciobănesc trebuie antrenat ca să ştie cum să aibă grijă de oi.

Multă lume antrenează câinii pentru vânătoare, ca să omoare, ceea ce nu este bine. Dacă oamenii îşi uită câinii afară şi nu au grijă de ei, atunci câinii ajung plini de purici şi căpuşe şi suferă foarte mult, dar din moment ce nu pot să vorbească şi nu pot să se îngrijească singuri, atunci ei sunt dependenţi de stăpânii lor. Şi sunt atât de credincioşi şi loiali că nu se duc deloc în alte părţi, chiar şi să caute ajutor. Deci dacă se întâmplă să fim singura persoană care este responsabilă şi îl neglijăm, pe el sau pe ea, atunci este ceva foarte nemilos, nu este omenesc.

Dacă nu le doriţi, atunci mai bine să nu luaţi animale, dar dacă le aveţi, atunci ar fi bine să le trataţi frumos. Este muncă foarte multă dar răsplata este că ele o să vă iubească la nesfârşit, îşi vor da viaţa pentru voi, dacă ar fi cazul.

Atunci când citesc povestiri despre animale nu pot să nu le iubesc, în afară de a avea iubire pentru toate fiinţele, totuşi, poveştile acestea îţi ating sufletul şi te fac să iubeşti animalele şi mai mult. Deci aceia care sunt neglijenţi cu animalele sau nu ştiu cum să le trateze bine, ei sunt ignoranţi. Ei nu cunosc câinii, ei nu ştiu natura din interiorul acestor fiinţe minunate, ei se gândesc că nu sunt decât animale. Poate pentru că ei sunt mai mici decât noi, şi de aceea ne uităm la ei ca fiind inferiori, dar nu este drept.”

Din: „Recunoaşteţi natura minunată a animalelor”
Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
Florida, S.U.A., 6 iunie 2001

 

În realitate lumea aceasta aparţine tuturor, inclusiv animalelor. De aceea noi urmăm regula veganismului, pentru că lumea aceasta a ajuns să existe din cauza puterii de a gândi a tuturor fiinţelor care există pe această planetă. Noi am dorit locul acesta, deci el există, incluzând şi animalele. Dar când venim în această lume, atunci noi ne gândim că ne aparţine nouă, cu toţii se gândesc că le aparţine lor, ca urmare noi am început să facem să dispară ceilalţi „străini”, cei roşii, cei negri, cei galbeni şi aşa mai departe.

Cei roşii au vrut să scape de cei albi, şi cei albi au făcut ca negrii să dispară. Şi negrii şi albii şi galbenii laolaltă au făcut ca animalele să dispară, şi tot aşa mai departe. Deci noi am uitat că suntem co-proprietari, nu suntem singurii proprietari. De aceea n-ar trebui să omorâm animalele şi să le mâncăm şi desigur că n-ar trebui să omorâm nici o altă fiinţă. Dar în numele politicii, al patriotismului sau religiei, uneori noi ucidem şi ne justificăm omorul cu multe scuze pline de glorie.

În realitate nu este corect să procedăm aşa, pentru că noi ucidem azi dar în viaţa care vine noi suntem cei care sunt ucişi, şi ca atare războaiele continuă mereu în lumea noastră şi noi ne întrebăm mereu de ce!? Dar nu este nimic de mirare, atunci când semănăm ceva, atunci culegem fructul respectiv. Chiar şi în Biblie se spune: „Aşa cum semeni, aşa vei culege!” Iar pentru aceia dintre noi care nu au suferit deloc efectul războiului sau alte conflicte, înseamnă că noi nu am semănat seminţele violenţei. Deci dacă vom continua în felul acesta, chiar dacă nu practicăm meditaţia, chiar dacă nu-l slujim pe Dumnezeu în mod oficial sau nu suntem înregistraţi în felul acesta, tot vom fi renăscuţi în siguranţă, ca fiinţe umane sănătoase, pentru că noi nu am plantat seminţele distrugerii, ale războiului sau ale violenţei.

Din: „Împărţiţi lumea aceasta cu toate fiinţele”
Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
San Jose Vegetarian House, California, S.U.A., 30 iunie 1994

 

Î: – Multă lume dispreţuieşte animalele şi abuzează de ele sau ei se folosesc de ele, le exploatează, le consideră ca având valoare mai mică şi le chinuieşte. Eu iubesc animalele şi aş dori dacă dumneavoastră puteţi să ne spuneţi ceva despre valoarea animalelor?

M: – Da, de aceea eu îi sfătuiesc pe oameni să fie vegani, noi procedăm aşa ca să ne extindem iubirea şi spre fraţii şi surorile noastre care nu se pot apăra atât de bine şi sunt mai slabi ca noi. În Biblie Dumnezeu a spus că: „Eu am făcut toate animalele ca să fie prietenii tăi şi să te ajute.” El nu ne-a spus că să le mâncăm.

Î: – Aş putea să fiu fericit cu Dumnezeu, chiar dacă nu sunt vegan?

M: – Tu ştii singur răspunsul: „aşa cum semeni, aşa vei culege”! Dacă noi provocăm suferinţa oricărei fiinţe, direct sau indirect, atunci nu putem să ne simţim complet nevinovaţi, şi ca urmare nu putem să fim fericiţi în întregime. Putem să fim fericiţi numai până la un anumit nivel.

Din prelegerea Maestrei Supreme Ching Hai
Helsinki, Finlanda, 30 mai 1999

 

Informaţii utile

• Vizionaţi pe Supreme Master TV showuri despre violenţa asupra animalelor din industria alimentară, industria cosmetică şi industria produselor de piele şi blănuri:
http://suprememastertv.com/stop-animal-cruelty/

• Vizionaţi pe Supreme Master TV videoclupuri despre cum ne ajută animalele: https://suprememastertv.com/ro1/v/54656454243.html