Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
Los Angeles, SUA, 29 octombrie 1993
Să fiţi puternici şi să fiţi cineva care dă, şi nu care ia, acesta este felul de a fi un sfânt! Pentru că dacă vă numiţi un sfânt sau credeţi că practicaţi pe calea sfinţeniei dar sunteţi mereu dependenţi de altcineva, atunci nu are nici un sens. Dacă nu poţi să ai grijă nici măcar de tine, cum vei putea să ai grijă de ceilalţi? Dacă un Maestru nu-şi poate permite să aibă grijă singur de el sau de ea, atunci cum să se laude că are grijă de toată lumea sau de ceilalţi discipoli? Un Maestru are grijă spiritual de discipoli, nu este nici un dubiu în legătură cu aceasta. Aceasta este datoria Maestrului, dar nu poţi în aceste condiţii să iei în schimb ajutor material.
Voi învăţaţi să fiţi nişte sfinţi, învăţaţi să fiţi Maeştri sau învăţaţi să luaţi gradul de „maestru” adică să fiţi un Maestru, în felul nobil. Deci mai întâi trebuie să aveţi grijă de voi şi apoi puteţi să spuneţi că „ştiu cum să am grijă şi de ceilalţi.” Acesta este felul despre care v-am vorbit de multe ori, nu vă închinaţi la zeii mici şi la toate aceste lucruri care depind de voi ca să trăiască, pentru că uneori oamenii se închină la astfel de fiinţe cum ar fi zeii locali sau alţi zei ciudaţi, şi spun: „Dacă nu ne închinăm în faţa lor şi nu le aducem ofrande, atunci zeii o să fie înfometaţi şi nu ne mai protejează.” Este ceva ridicol! Dacă dumnezeul acela depinde de voi pentru mâncare sau bani, ca să vă protejeze în schimb, atunci nu este cu nimic ai bun decât şeful unei bande, pentru că şeful unei bande se duce şi colectează bani de la supuşii lui ca să-i protejeze în schimb. Dacă Dumnezeu este un asemenea agent de schimb sau face asemenea afaceri de schimb, atunci putem să ne ducem şi să ne închinăm la o bancă sau la biroul de schimburi.
Deci la ce foloseşte să ne închinăm la vreun zeu ca să ne protejeze? Noi suntem Dumnezeu, noi ne protejăm singuri. Altfel, la un moment dat o să fim dezamăgiţi pentru că nu putem să le cerem mereu la ceilalţi să ne ajute, toată viaţa noastră. Mai devreme sau mai târziu conştiinţa noastră o să se revolte şi n-o să ne simţim bine atunci. Sau, de exemplu, o să ajungă ca un obicei să ceri ajutor şi atunci ne pierdem puterea de independenţă şi aceasta va avea un preţ foarte scump!
Puterea de a fi independent, spiritul de a ne zbate pentru supravieţuire sunt mult mai preţioase decât banii, pe acestea nu le putem cumpăra. Deci să le păstraţi, dacă vreţi să fiţi puternici, dacă vreţi să fiţi cei care oferă protecţie, dacă vreţi să fiţi ca nişte gardieni pentru cei slabi şi nevoiaşi, pentru spiritele tinere, atunci voi înşivă trebuie să fiţi puternici.
În realitate, viaţa aceasta este foarte simplă, de exemplu, dacă casa voastră este prea mare sau întreţinerea este prea mare, atunci cumpăraţi o casă mai mică sau închiriaţi-o la cineva care este mai bogat. Nu vă creaţi singuri probleme financiare şi să ajungeţi o persoană dependentă, pentru că atunci vă pierdeţi mândria, vă pierdeţi respectul de sine, şi acestea nu pot fi vândute pentru bani. De aceea eu vă spun mereu să vă câştigaţi banii singuri, n-ar trebui să fiţi dependenţi niciodată.
Desigur că uneori avem parte de dezastre sau întâmplări neprevăzute, şi atunci trebuie să gândim repede sau putem să primim şi ajutor. De exemplu, dacă este o situaţie de urgenţă cum ar fi un incendiu şi toată casa a ars, dacă oamenii au asigurare, atunci este bine, dar imediat după dezastru ei nu au nimic, sunt în stradă. Deci este normal ca atunci să primească ajutor de la alţii, nimeni nu va spune nimic. Dacă aş fi eu, atunci şi eu aş face la fel, şi eu aş primi ajutorul. Dacă ar fi să mă aflu în stradă şi în frig şi să nu am nimic să mănânc şi cineva se oferă să mă ajute, atunci voi accepta, nu mai am mândrie.
Deci să nu fiţi foarte mândri şi să nu acceptaţi ajutorul atunci când aveţi nevoie de el. Pentru că mai târziu voi o să fiţi puternici şi veţi munci şi veţi ajuta din nou societatea, poate că în dezastrul care vine. Nu este nici o problemă, deci atunci când aveţi probleme, să nu spuneţi că Maestra a spus să fim independenţi şi nu putem să primim nici un ajutor de la nimeni. Să nu spuneţi: „Acum trebuie să mor”. În cazul acela şi eu am să vă spun: „Bine, mori! Eşti prea stupid ca să mai trăieşti!” Îi voi spune persoanei respective să moară, cu cât mai repede cu atât mai bine, atât pentru societatea noastră cât şi pentru voi toţi!
Deci să fiţi flexibili, învăţaţi ce vă spun eu şi asimilaţi-le complet şi digeraţi-le şi folosiţi-vă de ele în circumstanţe diferite. Voi trebuie să ştiţi ce este bine şi ce este rău. Să nu spuneţi mereu: „Maestra a spus aşa!” Şi atunci trebuie să fie aşa mereu, pentru că aceasta este o idioţenie strălucitoare! Nu este ceva bun. Voi trebuie să învăţaţi de la Sfinţi învăţături diferite şi să le faceţi să devină învăţătura voastră. Învăţaţi şi fiţi flexibili. Buddha a spus acelaşi lucru. Deci să nu daţi vina pe mine, să nu spuneţi că eu predau ceva diferit faţă de Buddha. Să nu spuneţi că nu port aceeaşi haină ca Buddha. Buddha a spus: „Învăţăturile mele sunt ca o plută, după ce aţi trecut râul, nu mai puteţi să căraţi pluta cu voi, cu mâinile sau pe umerii voştri, dacă faceţi aşa, atunci va fi un obstacol pentru voi.”
Atunci când treci râul pe partea cealaltă, ai nevoie de o plută ca să te ducă de partea cealaltă a râului, dar în momentul în care ajungi la malul celălalt, nu-ţi cari pluta cu tine peste tot. Deci pluta te-a ajutat până acolo, a fost instrumentul de ajutor, dar acum devine un obstacol! Dacă-ţi cari pluta deasupra capului tot timpul, atunci o să te loveşti de copaci şi de oamenii din jur, deci o să oboseşti dacă spui: „Pluta este cea care m-a ajutat, deci trebuie să-i fiu credincios, trebuie să dorm cu ea şi să o car cu mine până în mormânt!” Nu este ceva ridicol?
Daţi de la voi ca să compensaţi bunătatea lumii
Dacă un practician spiritual nu este flexibil şi nu învaţă să se adapteze la diferite situaţii, ca să beneficieze lumii, atunci persoana aceea este moartă, el sau ea este un Buddha mort! Numai un Buddha „în viaţă”, un Buddha care trăieşte este bun pentru lume. De aceea eu v-am învăţat să aveţi grijă de voi.
Deci să vă faceţi munca corect, munciţi ca să vă folosiţi înţelepciunea cel puţin să aveţi grijă de familia voastră. Şi ce vă mai rămâne, puteţi să folosiţi ca să-i ajutaţi pe cei disperaţi. Atunci puteţi să contribuiţi nu numai prin a ajuta la purificarea atmosferei spirituale, dar şi financiar de asemenea, şi fizic şi în multe alte aspecte. Noi trebuie să ne dezvoltăm în toate direcţiile ca să ajungem o fiinţă perfectă. Dacă spuneţi că sunteţi o fiinţă perfectă dar vă dezvoltaţi numai un singur aspect, adică înţelepciunea, atunci la ce foloseşte înţelepciunea aceea?
Din moment ce noi am trăit în această lume de când ne-am născut, noi datorăm foarte mult pământului, cel puţin fizic. Dar acum când am crescut mari, putem să stăm pe picioarele noastre şi să plătim înapoi pentru bunătatea respectivă. De aceea fiecare persoană trebuie să fie responsabilă pentru banii lui sau ai ei şi cei ai familiei sale. Aceasta v-am spus-o de multe ori, şi tot ce v-am învăţat vă foloseşte mult, mult timp, foloseşte întregii lumi, pe termen lung. Deci încercaţi cât puteţi să faceţi ce v-am spus.
Libertatea adevărată
Prelegere de Maestra Supremă Ching Hai
New York, SUA, 4 august 1999
Să faci munca lui Dumnezeu nu este obositor niciodată, este numai karma care vă face să fiţi obosiţi. Să faci munca lui Dumnezeu este foarte înălţător, în realitate este foarte frumos. În timpul acesta eu mă simt foarte fericită, doar corpul meu este epuizat. Dar aceasta este contradicţia dintre natura lui Dumnezeu şi lumea aceasta fizică.
Lumea fizică vrea să te tragă în jos, vrea să te oprească să faci lucruri bune, vrea să-ţi spună că este imposibil, dar lumea spirituală este încurajatoare mereu. Este foarte frumos atunci când avem acelaşi ideal, îmi place să mă aflu printre oamenii care sunt mereu nobili şi se gândesc mereu la dimensiunile înalte. Este o binecuvântare foarte mare, deci sunt fericită că voi aveţi meditaţii de grup împreună, ca să veniţi în contact cu oamenii nobili cu adevărat şi care se gândesc numai la ideile nobile. Este foarte bine, este ceva extraordinar.
Poate voi nu ştiţi cum este să trăieşti printre cei care sunt pur materialişti şi care încearcă să te lege şi să te împiedice sau să te tragă în direcţia lor, este foarte dificil. Acum voi vă aflaţi mereu printre oameni nobili şi aceasta este deja o binecuvântare foarte mare. N-ar fi minunat dacă toată lumea ar fi aşa!? Ţara în care ne-am născut sau trecutul din care venim ne influenţează foarte mult, dar sufletul individual este Sinele nostru, deci dacă suntem destul de puternici, atunci putem să depăşim orice situaţie, orice trecut şi orice influenţă, şi să fim noi înşine. Acesta este felul în care ar trebui să fie şi de aceea ar trebui să medităm şi să învăţăm să-l cunoaştem pe Dumnezeu, adică să ne cunoaştem pe noi înşine. Atunci vom ajunge noi înşine din nou şi vom fi curaţi de petele acestei lumi, de influenţele venite din trecutul nostru sau de pe urma războiului sau a ţării sau a culturii etnice sau obiceiurilor pe care le ştim. Aceasta este libertatea adevărată.