Voi credeţi că corpul, vorba sau mintea sunt separate unele de altele, nu-i aşa? În realitate, corpul, vorba şi mintea sunt forme diferite ale aceluiaşi material, deci gândurile noastre sunt la fel ca faptele. De aceea, noi trebuie să ne examinăm gândurile, faptele şi cuvintele. Uneori noi ne gândim că nu contează dacă ne gândim la ceva aşa la întâmplare, ceva pe care în realitate n-o să-l facem. Desigur că este mai bine dacă nu-l facem, totuşi, în realitate noi am violat preceptele. Înţelegeţi ce vreau să spun? Este pentru că acţiunile noastre îşi au originea în gândurile noastre, aşa este, nu?
De exemplu, uneori voi mergeţi să cumpăraţi legume, pentru că în mintea voastră voi doriţi să faceţi acest lucru. Desigur că este o diferenţă între actul de a cumpăra şi gândul de a cumpăra legume. Totuşi, gândul singur poate să lucreze. De aceea, sunt atât de multe probleme în lumea noastră! Foarte multe persoane au gânduri rele şi atunci atmosfera nu mai este bună. Deci când practicăm spiritual, trebuie să fim foarte sinceri cu noi înşine, nu înseamnă că dacă nimeni nu ştie ce facem, atunci va fi în regulă. Pentru că noi înşine ştim, noi suntem una din fiinţele care are legătură cu tot universul, noi suntem una cu toată creaţia. Deci, dacă noi ştim, atunci toată creaţia ştie! (Maestra şi audienţa râd) Este teribil, nu-i aşa? (audienţa: da.)
Dar să nu vorbim de creaţie acum, din moment ce nu este uşor de dovedit, totuşi, unele persoane au puteri magice, au abilitatea de a vedea dincolo de lumea fizică sau să le citească gândurile oamenilor. Ei ştiu, se uită la noi şi atunci ştiu ce este în mintea noastră. Cei care au aceste viziuni supranaturale, se pot uita la noi şi apoi să ştie pe cine iubim. Când două persoane stau una lângă alta, chiar dacă este un spaţiu între ele, dacă se iubesc atunci energia lor se întrepătrunde una cu alta. Oricine poate să vadă lucrul acesta foarte clar, este ca şi cum două mâini invizibile sunt întinse şi se ţin de mână. (râsete) Atunci toată lumea poate să spună ce se întâmplă, deci nu putem să spunem că gândurile noastre nu contează.
Desigur, atunci când abia am început cu practica spirituală, nu putem să ne controlăm în totalitate faptele, vorbele şi gândurile, nu aşa cum ne dorim. Totuşi, când un gând rău intră în minţile noastre, noi să-l distrugem imediat, atunci nu mai este atât de rău. Noi ştim imediat că este rău şi îl oprim imediat, folosim căi diferite ca să-l controlăm şi să-l oprim. Recităm numele lui Buddha sau ne folosim puterea voinţei ca să-l dăm afară. Şi aceasta este o formă de practică spirituală, este spiritul de a te strădui să devii mai bun. Deci nu înseamnă că este o diferenţă între gândurile noastre şi faptele noastre. Nu este nici o diferenţă! Corpul, mintea şi vorba sunt una! Să nu credeţi că mintea este diferită faţă de corp. Totul vine de la minte, noi avem acest corp din cauza voinţei noastre foarte puternice. Dacă nu avem această voinţă puternică, atunci nu avem nici corpul acesta. De aceea multe persoane care practică cu scopul de a-şi controla mintea, pot să facă corpul lor să devină invizibil, dacă stau chiar în faţa noastră, noi nu-i putem vedea.
Uneori corpul nostru fizic nu există, dar nu înseamnă că în realitate noi nu existăm! Puteţi să mergeţi şi să întrebaţi pe cineva care şi-a pierdut mâna sau piciorul, cum se simte? El simte că mai are încă mâna respectivă, numai că nu o poate folosi. Dacă putem să vedem de la un nivel diferit, atunci vom putea să vedem forma braţului respectiv, este ca o formă obscură care este încă acolo. De aceea oamenii simt şi după ce mor că corpul lor tot mai există, sufletele unor persoane decedate aleargă peste tot, sunt în confuzie şi creează probleme, pentru că ei simt că corpul lor tot mai există.
Deci, toate sunt create de minte, ce se află în mintea noastră are efect asupra corpului nostru şi faptelor noastre. În realitate nu există un corp, dacă corpurile ar exista, atunci practicienii spirituali nu ar fi capabili să se facă invizibili, înţelegeţi? Ei n-ar putea să-şi facă corpurile să dispară sau să devină invizibili. Ştiţi, unele persoane care practică yoga se pot îngropa în pământ sau într-un coşciug pentru o lună sau două luni, fără nici o problemă. Ritmul lor de respiraţie ajunge foarte rar, ca şi cum nu mai respiră deloc. Celulele din corpul lor şi porii din pielea lor pot respira, deci ei trăiesc mai departe. În realitate corpul nostru este controlat de subconştient, de exemplu inima, unele persoane o pot controla şi să o facă să se oprească, deşi ei nu mor. Multe persoane stau pe patul de moarte de la spital şi inima lor nu mai bate deloc şi doctorii îi declară morţi, dar după câteva zile sau după câteva ore ei revin la viaţă şi povestesc despre Rai, aşa este? Unii vorbesc despre iad, dar nu foarte mulţi. Poate că sunt prea speriaţi şi nu au curajul să vorbească atunci când se întorc. (Maestra râde)
Aceste poveşti sunt ca o consolare pentru noi, pentru că ne fac să ştim că noi nu avem nevoie de corpul acesta ca să trăim, putem să trăim mai departe fără acest corp. Totuşi, sufletul nostru trebuie să înţeleagă, să fie educat, să i se arate direcţia, înainte să moară. Altfel, atunci când pierdem corpul acesta mai târziu, sufletul nostru va fi în confuzie şi va alerga peste tot, simte că corpul tot mai există, dar este corpul astral care există. Atunci, noi vrem mai departe să cultivăm legume, să mâncăm ceva, să ne uităm după soţie dar nu mai găsim nici una, şi nu mai putem să facem nimic. Atunci nu suntem satisfăcuţi şi suferim foarte mult în mintea noastră, aşa se nasc stafiile şi demonii. Dacă noi înţelegem deja foarte clar, atunci când trăim încă în această lume, şi dacă încetăm cu toate aceste dorinţe, când murim vom şti imediat pentru că Maestra va veni. Noi vom călători împreună, fără să avem nici o confuzie, nici o plăcere, nimic de care să ne fie frică şi nici o întrebare de nici un fel. La momentul respectiv noi vom înţelege totul, pentru că noi am înţeles deja totul atunci când eram în viaţă.
De aceea, eu am spus ieri că practica pentru puterile magice nu este de nici un folos. Totuşi, voi întrebaţi mereu: “De ce nu putem să practicăm ca să obţinem puteri magice? De ce nu putem să le vindecăm bolile altora?” Desigur că puteţi! Dar puterea magică nu este calea cea mai înaltă, înţelegeţi? Dacă vă folosiţi puterile magice, atunci o să uitaţi de căutarea Adevărului din interior. Multe persoane le vindecă bolile oamenilor şi apoi ei sunt foarte iubiţi de pacienţi, totuşi, cei care le vindecă bolile oamenilor nu le pot oferi cadoul eliberării eterne. Să vindeci o boală face numai corpul să fie bine şi asta este tot, înţelegeţi? Atunci toată lumea se sprijină pe persoana respectivă, spunând: “Oh! Am să-l vizitez şi data viitoare când voi fi bolnav din nou.” Indiferent de boala pe care o are, el se vindecă pe calea aceasta. El nu se gândeşte niciodată să caute în interiorul lui pentru că nu a fost testat sau nu a fost învăţat lecţia respectivă. Unele persoane caută în interiorul lor şi îl găsesc pe Dumnezeu numai atunci când suferă de pe urma unor boli.