Să vorbim mai întâi despre sunetul obişnuit din această lume şi apoi vom vorbi despre Sunetul de dincolo de lume, Sunetul lui Dumnezeu. Încă din timpurile vechi, muzica a jucat un rol foarte important în viaţa noastră. Este dificil să ne imaginăm cât de plină de frustrare ar fi viaţa noastră fără muzică, în această lume. Muzica clasică este mai fină şi blândă, îl face pe ascultător să se simtă fericit, mai împăcat şi mai domol. De aceea, în timpurile vechi erau mai mulţi oameni nobili şi plini de bunăvoinţă. Muzica modernă este mult mai stimulantă, persoanele care au fost expuse la acest gen de muzică încă din copilărie au dificultăţi în procesul de educare. Muzica aceasta reprezintă personalitatea şi nebunia oamenilor contemporani. În instituţiile de boli mintale, de multe ori medicii îi lasă pe pacienţi să asculte muzică blândă ca să le calmeze emoţiile. Şi noi când suntem epuizaţi sau plictisiţi de muncă, atunci ascultăm muzică care ne calmează mintea încetul cu încetul.
Totul vibrează în univers
Totul vibrează în univers şi această vibraţie ajunge un Sunet. Este similar cu undele vibratorii transmise de o staţie radio, care vor fi recepţionate de un aparat de radio şi transformate în sunete. Toate lucrurile din univers, fie că sunt pietre, plante sau oameni, vibrează cu frecvenţa lor specifică. Din cauza diferenţei la nivelul acestei frecvenţe, comunicarea între animale şi oameni, între oameni şi oameni sau uneori între soţ şi soţie, este dificilă.
Vibraţiile unor persoane sunt foarte aspre şi ne fac să ne simţim inconfortabili atunci când venim în contact cu ele. În mod similar, unele persoane sunt foarte finuţe în vibraţia lor, la vorbă şi în aura lor, şi noi ne simţim confortabili şi foarte fericiţi atunci când îi întâlnim. Noi ne simţim foarte fericiţi atunci când mergem în locuri care au o frecvenţă mai aproape de a noastră. Atunci când o persoană cu o aură rea vine într-un loc, ell îi face pe oameni să se simtă imediat foarte agitaţi şi neliniştiţi. Este din cauza vibraţiilor lui foarte joase şi grele, noi putem să spunem că el este foarte vicios, are o karma foarte grea şi foarte multă răutate. El este foarte excesiv în energia Yin (negativul), pe când noi suntem mult mai înclinaţi spre energia Yang (pozitivul), deci noi nu suntem compatibili. Ca urmare, ne simţim agitaţi şi neliniştiţi.
Nu toate locurile din această lume vibrează cu aceeaşi frecvenţă. Tot felul de zăcăminte de metal de densităţi diferite sunt distribuite de-a lungul pământului, deci sunt multe locuri unde cei care nu sunt practicieni spirituali nu pot să trăiască. Totuşi, pentru practicienii spirituali adevăraţi orice loc este Tărâmul Pur, peste tot este un Tărâm Sfânt. Dar este mai uşor de spus decât de făcut. Cât de multe persoane pot ajunge la un asemenea nivel? Această atmosferă lipsită de armonie este percepută chiar şi de o persoană normală care nu practică spiritual, cu excepţia celor câţiva care sunt foarte ignoranţi şi cei care sunt complet lipsiţi de sensibilitate, ca o bucată de lemn. Cu cât o persoană este mai avansată spiritual, cu atât devine mai sensibilă, dar când va atinge cel mai înalt nivel, atunci în orice loc va fi la fel.
Noi vom fi afectaţi de vibraţiile oricărei persoane care ne acompaniază. Dacă aura lor este foarte rafinată, atunci şi noi devenim mai blânzi, dacă ei sunt surescitaţi, atunci şi noi vom fi surescitaţi. Noi auzim de multe ori că Sfinţii cară pe umerii lor karma oamenilor pentru că Ei pot să ia asupra lor karma rea şi vibraţiile generate de ceilalţi, care reprezintă aşa numita karmă şi le dă în schimb vibraţia lor superioară. Ei se sprijină pe puterea lor rezultată din practica spirituală şi astfel pot curăţa karma foarte repede. Timpul necesar pentru curăţare depinde de cât de multă karma au colectat. Dar înainte ca Ei să cureţe această karma şi Ei vor fi afectaţi, pot să se îmbolnăvească, să fie defăimaţi sau chiar să fie omorâţi.
Un exemplu a fost Iisus Cristos care a fost crucificat pentru că El a luat asupra lui karma fiinţelor cu conştiinţă. Cât despre Buddha Shakyamuni, poate că noi n-am auzit nici o poveste despre El cum că a îndurat karma de la oameni, dar a fost consemnat în scripturi. O persoană a omorât 99 de oameni şi era gata să-l omoare şi pe Buddha, de asemenea, dar a dat greş şi în schimb a fost eliberat de Buddha. Mai târziu, această persoană a devenit un arhat (sfânt eliberat). Dacă Buddha nu i-ar fi luat asupra Lui karma, atunci ce s-a întâmplat cu karma care a fost făcută ca urmare a uciderii celor 99 de persoane? El a omorât atât de multe persoane şi totuşi a ajuns un sfânt, nu era împotriva legii karmei? Nu era, pentru că Buddha Shakyamuni avea merite infinite şi binecuvântare infinită care erau suficiente ca să plătească pentru karma acelui om, fără nici o problemă. Persoana respectivă n-a fost scutită de la plata datoriilor karmice, dar Buddha Shakyamuni i-a plătit karma lui.
De aceea, încă din timpurile străvechi, oricine doreşte să fie eliberat trebuie să găsească un Maestru la fel de mare. Când eşti începător în practica spirituală, este foarte greu să-ţi plăteşti datoriile karmice folosindu-te numai de puterea ta. Aceşti Maeştri extraordinari au adunat multe binecuvântări de-a lungul practicii spirituale din mai multe vieţi. În timp ce ne conduc de-a lungul căii spirituale, Ei ne cară şi bagajul pentru noi, pentru că Ei au putere suficientă. Oamenii au puterea de oameni, dar practicienii spirituali au putere spirituală. Această putere poate să fie imperceptibilă pentru noi, dar este atât de imensă că n-o putem compara cu nici o putere fizică. Această putere spirituală este cea care îi ridică pe ei, deci această putere rezultată din practica spirituală este cea mai preţioasă, nu poate fi cumpărată cu nici un preţ şi nu poate fi confiscată nici de cea mai mare autoritate.
Uneori, când merg să ţin discursuri în anumite locuri, mă simt foarte relaxată şi pot să vorbesc foarte fluent. Dar altă dată mă simt intimidată, mă simt foarte obosită şi nu pot să vorbesc. La fel se întâmplă atunci când le dau iniţierea oamenilor, uneori merge foarte lin şi fără nici o problemă, altă dată simt că sunt gata să mor. Este din cauza vibraţiilor diferite ale persoanelor care vin la discurs sau la iniţiere, vibraţia lor individuală reprezintă karma. Ce creează aceste vibraţii diferite? Ele sunt create în funcţie de legea karmei şi sunt în funcţie de karma pe care noi am acumulat-o în vieţile anterioare.
La origine, noi suntem Sfinţi iluminaţi. Iisus Cristos ne-a spus la fel, că noi suntem copiii lui Dumnezeu. Atunci de ce unele persoane sunt bogate, unele sunt sărace, unii sunt mai deştepţi, unii sunt mai idioţi, unii sunt foarte nebuni şi unii sunt foarte răi? Prima explicaţie este aceea că deşi am fost Sfinţi iluminaţi la origine, noi ne-am degradat tot timpul cât am fost în această lume iluzorie şi am uitat foarte mult din înţelepciunea noastră. A doua explicaţie este aceea că noi suntem influenţaţi de situaţiile din jurul nostru.
Lumile perceptibile şi cele imperceptibile
Lumea aceasta este diferită faţă de dimensiunile înalte. Realităţile superioare ne ajută să progresăm spiritual, să devenim mai relaxaţi şi mai nobili. Din contră, situaţiile din această lume ne fac foarte uşor să regresăm spiritual şi să ajungem mai proşti şi mai răi. În paradis, în Rai, noi avem tot ce ne dorim fără nici cea mai mică suferinţă, pe când în această lume noi trebuie să luptăm împotriva naturii ca să supravieţuim. Chiar Buddha Shakyamuni a trebuit să cerşească mâncare sau să se folosească de lucrurile din această lume ca să supravieţuiască. Aceasta este o lume perceptibilă, cu forme fizice şi cu discriminare, sunt lucruri precum rece şi cald, frumos şi urât, bărbat şi femeie. Această lume este diferită faţă de paradisul din Rai, care este o lume imperceptibilă, fără forme şi fără discriminare.
Prin urmare, atunci când noi venim în această lume, noi devenim fiinţe înclinate mai mult spre exterior. Atunci când vedem mâncare, atunci avem gânduri despre a mânca, când vedem ceva, acel ceva dă naştere la gânduri, de exemplu de genul plăcut şi neplăcut. Din moment ce mintea noastră este tot timpul preocupată cu lucrurile care ne plac, noi uităm de înţelepciunea noastră şi tot aşa noi ajungem din ce în ce mai separaţi de puterea universală şi devenim fiinţe singuratice.
La origine, toate lucrurile erau ale noastre, dar noi ne gândim numai la câteva lucruri care ne plac, fără să ştim că ne blocăm cu limite foarte stricte. De la entităţi fără discriminare (în paradisul din Rai toate fiinţele au un corp de aur similar şi nu există bărbat sau femeie), noi ajungem plini de discriminare. Din moment ce iubim cu patimă numai câteva lucruri sau persoane, atunci ajungem şi mai singuri şi mai separaţi de puterea universală. Puterea noastră se micşorează şi va fi epuizată complet cât de curând. De exemplu, o persoană care trăieşte în mijlocul fluviului Gange este înconjurată de apă şi are aprovizionare cu apă non-stop. Să presupunem că acea persoană este atrasă de ceva de la ţărm, atunci el va părăsi Gangele şi va merge după lucrul respectiv. Din moment ce este prea fascinat de situaţie, el uită cum să se reîntoarcă la adăpostul original, deci când îi va fi sete, va căuta apă în apropiere acolo unde se află şi desigur că acolo apa nu este suficientă.
Drept consecinţă, noi ajungem din ce în ce mai slabi pe măsură ce înţelepciunea noastră se termină, noi nu avem înţelepciune suficientă şi atunci devenim lacomi. Lipsa de securitate ne face să vrem să apucăm mai multe lucruri şi pornind de la această lăcomie, va lua naştere furia şi patima. Aceste gânduri formează un câmp magnetic special care ne înconjoară mereu. Din moment ce situaţia fiecărei persoane este diferită, atunci şi câmpul lor magnetic este diferit. Cine se aseamănă se adună, deci oamenii lacomi şi foarte agitaţi vor atrage în mod natural mai multă nervozitate în câmpul lor magnetic şi invers, oamenii mai blânzi vor atrage situaţii mai blânde. Aceasta este cauza depozitelor karmice.
De multe ori noi vedem persoane care creează probleme mereu în munca lor, cauza este aceea că câmpul lor magnetic atrage mereu puteri distructive sau energii contradictorii, energii inferioare sau rele. Cu alte cuvinte, ei nu pot atrage asupra lor înţelepciunea supremă. Unele persoane au instincte animalice foarte puternice din cauza câmpului lor magnetic sau putem să spunem că obiceiurile lor de-a lungul vieţilor trecute n-au fost rectificate. Atunci când câmpul nostru magnetic este îmbunătăţit, este o indicaţie a faptului că noi am început să urcăm. Timpul necesar rectificării este în concordanţă cu puritatea inimii noastre. Este menţionat în scripturi şi în Tao Te Ching că noi trebuie să avem o inimă de copil ca să ne putem reîntoarce la Împărăţia lui Dumnezeu.
Nu este uşor să ne schimbăm obiceiurile şi câmpul magnetic, lucru care nu poate fi făcut prin practicarea unor metode de control a respiraţiei sau exerciţii de yoga. Din moment ce dezvoltarea obiceiurilor este sub controlul minţii, noi trebuie să ne schimbăm la nivelul minţii ca să schimbăm obiceiurile. Metodele care presupun contemplarea asupra plexului solar, asupra oaselor, a apei, a respiraţiei sau orice altceva, nu sunt suficiente. Numai Metoda Quan Yin este metoda de pe urmă.
Sunetul lui Dumnezeu
Acest Sunet este „Sunetul lui Dumnezeu”, Sunetul naturii noastre originale, care a existat chiar înainte ca universul să fi existat. Acest Sunet (Divin interior) este Sunetul de „dincolo de lume”, deci nu poate fi auzit cu organele auzului oamenilor obişnuiţi. Totuşi, toate fiinţele cu conştiinţă îl pot auzi, cu precizarea că ele vor auzi Sunete (Divine interioare) diferite în funcţie de nivelul lor individual. Totul în univers vibrează, deci totul are acest Sunet (Divin interior), chiar şi pietrele au Sunet (Divin interior), dar este foarte subtil pentru urechile umane ca să-l poată auzi, noi îl putem auzi numai cu ajutorul înţelepciunii. Deci noi spunem că este mai bine să contemplezi la Sunet (Divin interior) decât să auzi Sunetul. Acum, dacă toate fiinţele cu conştiinţă au acest Sunet (Divin interior) şi au înţelepciune, atunci de ce nu pot contempla la acest Sunet (Divin interior)? Pentru că ele nu au cheia şi nu ştiu unde se află acest Sunet (Divin interior), deci mai întâi noi trebuie să găsim un Maestru care poate deschide uşa pentru noi.
De ce acest Sunet (Divin interior) este atât de important? Pentru că toate lucrurile din univers sunt conectate împreună prin acest Sunet (Divin interior). Toate realităţile, de la cele înalte la cele joase, sunt conectate împreună prin acest Sunet (Divin interior). Chiar acum noi am menţionat că vibraţia unor persoane nu este compatibilă cu a altora, deci ei au dificultăţi să se înţeleagă unii pe alţii. Din acelaşi motiv, vibraţia noastră nu este la fel cu cea a animalelor sau a anumitor locuri şi atunci noi avem dificultăţi să stăm cu animalele sau să stăm în acele locuri. Dacă sunt persoane care pot să trăiască în aceste locuri, nu înseamnă că ei sunt mai buni decât noi. Probabil că vibraţia lor este foarte joasă, aproape de cea a animalelor, deci ei nu mai simt nimic.
Porcii şi broaştele pot să trăiască foarte fericiţi în locuri pline de mizerie. Acest lucru ilustrează foarte bine de ce unele persoane pot să trăiască fericite în locuri insuportabile fără să simtă nimic, aura lor poate să se acomodeze în aceste locuri, dar vibraţia noastră este mai înaltă şi mai fină şi ca urmare noi nu ne putem integra cu aceste vibraţii joase. Deci noi nu putem să trăim acolo, dar nu înseamnă că ei sunt mult mai capabili decât noi. Oamenii blânzi au dificultăţi de multe ori ca să stea cu oamenii vicioşi.
Dacă cineva vrea să-şi schimbe destinul, atunci el trebuie să se sprijine pe acest Sunet (Divin interior) înalt. Acum noi nu avem decât foarte puţin din acest Sunet şi nici măcar nu este de frecvenţă înaltă. Este din cauză că vibraţia noastră este scăzută, noi locuim în această lume de nivel inferior împreună cu animalele, la urma urmei păsările de aceeaşi culoare se adună împreună!
Totuşi, este un Sunet (Divin interior) care le cuprinde pe toate fiinţele, este „Sunetul lui Dumnezeu”, Sunetul naturii originale. Dacă contemplăm la acest Sunet (Divin interior), atunci noi ne putem ridica vibraţia şi nivelul spiritual. Din afară noi putem să arătăm la fel ca înainte, dar corpul nostru va emite Lumină (Divină interioară). Toate lumea ascultă cu plăcere la discursurile noastre şi este uşor pentru noi să-i salvăm pe oameni, pentru că vibraţia noastră a devenit mult mai fină, face ca minţile oamenilor să fie mai liniştite şi îi conduce spre eliberare. Vibraţia lor va fi încorporată de vibraţia noastră, noi le dăm vibraţiile noastre bune care vor dizolva vibraţiile lor rele. Atunci când sângele unui pacient nu funcţionează bine, doctorul îi înlocuieşte sângele lui cu un alt sânge mai bun. Atunci când apa dintr-o găleată este murdară, noi trebuie să golim apa murdară înainte să umplem găleata cu apă curată. Totuşi, abia după ce vibraţiile noastre au ajuns destul de bune, atunci le putem schimba cu vibraţiile inferioare ale altor persoane. Altfel, rezultatul va fi teribil, mai întâi noi trebuie să practicăm spiritual dacă vrem să eliberăm fiinţele cu conştiinţă.
Chiar acum noi am menţionat că toate lucrurile din univers au Sunet (Divin interior), toate sunt create din acest Sunet (Divin interior). În „Tao Te Ching”, este menţionat ca „Numele” sau „Tao”. Lao Tzu a spus: „Felul în care se poate vorbi despre acesta nu este Felul ca atare, numele cu care poate fi numit nu este Numele ca atare. Cel fără nume a fost începutul Raiului şi pământului, acest nume dat este mama tuturor creaturilor.” Acest Nume sau Tao se referă la acest Sunet sau vibraţie. Probabil că în China antică numele se foloseau diferit, dar în realitate înseamnă acelaşi lucru, cred că voi înţelegeţi acest lucru.
Să vă racordaţi la Sunetele (Divine interioare) superioare
Totul în univers este născut din acest Nume sau Sunet (Divin interior) şi noi suntem o parte din el. Deoarece noi suntem fiinţe umane, noi posedăm partea cea mai înaltă a Sunetului (Divin interior) şi cel mai probabil că îl posedăm în întregime. Animalele nu au un nivel destul de înalt ca să aibă acest Sunet (Divin interior) în totalitate. Prin practica cu acest Sunet (Divin interior), noi ne putem eleva spiritul nostru fără încetare, ne racordăm la un Sunet (Divin interior) mult mai superior până când ajungem în posesia lui în întregime. Atunci noi vom fi capabili să ne coordonăm cu toate fiinţele cu conştiinţă din univers. Din moment ce toate fiinţele cu conştiinţă din univers sunt o parte din acest Sunet (Divin interior) pe care noi îl posedăm în totalitate, atunci orice loc este pentru noi Tărâmul Pur, fiecare persoană este un sfânt şi toate fiinţele cu conştiinţă au Natura de Dumnezeu. Atunci noi am atins cu adevărat realizarea de sine, altfel noi cu toţii auzim că „aşa am auzit”, dar nu putem să facem distincţie dacă este adevărat sau fals.
Să ai o experienţă personală este diferit faţă de cititul scripturilor sau să auzi de experienţa altora. Atunci când citim scripturile, noi citim de fapt despre experienţele altora, dar prin practicarea Metodei Quan Yin noi vom avea experienţele noastre. Noi le putem compara atunci cu cele transcrise în scripturi şi să vedem dacă şi noi avem aceleaşi experienţe ca oamenii din vechime. Uneori, experienţele noastre pot să fie de un nivel chiar mai înalt decât ale lor, dar nu înseamnă că noi suntem superiori faţă de ei, poate să însemne că nivelul lor spiritual nu era atât de înalt atunci când ei au scris despre aceste experienţe. Deci nivelul nostru poate să fie puţin mai înalt decât era nivelul lor la timpul respectiv.
Noi ar trebui să ştim cât este de puternic acest Sunet (Divin interior), că toate fiinţele umane au această vibraţie sau Sunet (Divin interior) şi ne putem influenţa unii pe alţii. Această lume este diferită faţă de Paradisul de Vest în sensul că aici noi avem animale, oameni răi, oameni buni, oameni nervoşi, oameni calmi, oameni fericiţi şi oameni nefericiţi. Este un amestec de circumstanţe diferite care face atmosfera foarte dificilă pentru ca noi să practicăm cu mintea împăcată, atunci când ne aflăm într-un stadiu atât de confuz. Mereu sunt multe obstacole sau influenţe negative care ne perturbă, dar dacă noi putem să fim persistenţi în practică şi să avem concentrare, atunci vom progresa foarte rapid.
Foarte multe fiinţe din Rai doresc să se reîncarneze ca fiinţe umane pentru că acest corp fizic este esenţial pentru continuarea practicii spirituale. Noi ne gândim de multe ori că acest corp este inutil, dar în realitate nu putem să practicăm fără el, corpul acesta este foarte preţios. Să aveţi grijă de el cum se cuvine, să mâncaţi suficientă mâncare bună ca să-l întreţineţi, dar să nu fiţi prea lacomi. Să protejaţi corpul faţă de frigul exagerat, de căldură, de epuizare şi de munca prea multă. Practica prin ascetism nu este bună, înseamnă să ne pedepsim pe noi, ceea ce este cel mai mare păcat. Noi suntem Sfinţi ai trecutului, prezentului şi viitorului, cum putem să ne pedepsim printr-o practică ascetică? Desigur că este diferit atunci când situaţia nu poate fi evitată.
De exemplu, probabil că voi aţi auzit că atunci când practicam în Himalaya, mâncam numai vegetale crude în fiecare zi, dar asta era din cauza altitudinii, aerul era rarefiat, temperatura şi presiunea erau foarte joase şi era dificil să găteşti orez sau vegetale. Era mult mai simplu să mănânci vegetale crude, tot ce trebuia să fac era să le spăl în apa Gangelui, să le dau cu puţină sare şi apoi să le mănânc, dar nu doream în mod intenţionat să practic ascetismul. Am practicat aşa odată într-o izolare completă într-un templu dintr-un munte din Formosa, acolo am stat în refugiu vara timp de trei luni. În fiecare zi mâncam numai orez nefiert şi seminţe de sesam cu sare şi beam puţină apă. Nimeni nu avea grijă de mine pe vremea respectivă, deci ce puteam să fac? Să merg la magazin în fiecare zi să cumpăr vegetale, ce fel de refugiu ar fi fost acela? Ar fi fost un refugiu „al vegetalelor” (râsete). Deci a fost aşa din cauza circumstanţelor, mâncam ce găseam dar nu practicam ascetismul în mod intenţionat. Practica prin ascetism nu face din noi Sfinţi iluminaţi, te face să devii o persoană plină de amărăciune. Viaţa noastră este destul de amară deja, de ce să dorim să practicăm ascetismul?
Sunetul (Divin interior) este cea mai mare Putere şi Înţelepciune Supremă din univers
Ca să ajungem un Sfânt iluminat, trebuie să practicăm Metoda Quan Yin şi să contemplăm la acest Sunet (Divin interior) original, cu înţelepciunea noastră. Acest Sunet (Divin interior) creează toate lucrurile din univers şi este cea mai mare Putere şi Înţelepciune supremă din univers. Pe ce să ne sprijinim în practica noastră spirituală, dacă nu pe această putere supremă şi înţelepciune supremă? De ce să ne sprijinim pe acest abdomen mic şi întunecat (plexul solar) sau pe respiraţia noastră efemeră? Ce mai contează dacă corpul nostru se mişcă puţin? Cum putem să mai practicăm atunci când murim şi nu mai respirăm?
Dacă noi practicăm spiritual folosind această Putere extraordinară, atunci nu mai contează dacă corpul nostru se mişcă puţin sau este rănit. Din moment ce Maestra noastră a făcut deja legătura cu acest Sunet (Divin interior), atunci Ea a fost eliberată şi nu mai are nici o legătură cu corpul, deci în mod natural noi putem să continuăm să practicăm, Ea va avea grijă de viaţa noastră şi ne va ajuta să progresăm. Deci noi nu ne putem sprijini pe nimic altceva în afară de acest Sunet (Divin interior) extraordinar, superior şi cel mai original. Acest Sunet (Divin interior) primordial a existat chiar înainte ca noi să devenim fiinţe şi înainte ca ceva să fie creat în univers. Şi chiar dacă cele trei lumi vor fi distruse, Sunetul (Divin interior) va continua să existe. Numai atunci când ne sprijinim pe această putere eternă, atunci noi putem să practicăm spiritual ca să atingem stadiul existenţei eterne. Dacă cineva practică folosind metodele de respiraţie, atunci nu va atinge decât un nivel efemer, la fel cum este şi respiraţia.
În Sutra Surangama, Shakyamuni Buddha a spus că toate celelalte moduri de practică spirituală nu sunt decât metode temporare, nu sunt eterne. Numai Metoda Quan Yin este cea eternă, cea de pe urmă şi cea mai corectă metodă de practică spirituală. Noi vom fi de acord cu El doar după ce am practicat Metoda Quan Yin.
În Biblie este menţionat în legătură cu universul: „La început a fost Cuvântul (Sunetul) şi Cuvântul a fost cu Dumnezeu şi Cuvântul a fost Dumnezeu. Totul a fost făcut din acest Cuvânt (Sunet) şi nu era nimic care nu era făcut din acest Cuvânt (Sunet)” (Ioan 1:1;4) Tao Te Ching vorbeşte despre acelaşi lucru, Lao Tzu a spus: „Felul în care poate fi numit nu este Felul ca atare, numele cu care poate fi numit nu este Numele ca atare. Cel fără nume a fost începutul Raiului şi pământului. Numele dat a fost mama tuturor creaturilor.” Atunci când acest „Nume care nu poate fi numit” a devenit fiinţă, atunci universul şi toate celelalte au fost născute. Upanishadele, cele mai faimoase scripturi hinduse, menţionează acelaşi lucru: „La început a fost Cuvântul.” Acest Sunet a existat atunci când a început creaţia, când acest Sunet a devenit fiinţă, atunci totul a fost adus la viaţă. Acest Sunet (Divin interior) este Dumnezeu, acest Sunet (Divin interior) este Creaţia. Ei cu toţii vorbesc despre acelaşi lucru pentru că la început Buddha Shakyamuni, Lao Tzu, Biblia, hinduismul şi islamismul au luat naştere din aceeaşi doctrină. După practicarea Metodei Quan Yin, noi putem să înţelegem scripturile atunci când le vom studia. Când vom atinge iluminarea extraordinară, atunci vom cunoaşte că toate scripturile vorbesc despre acelaşi lucru.