Nu trebuie să aveţi iluzii despre corpul fizic al Maestrului
Vă spun din nou şi din nou, eu sunt o persoană simplă. Nu trebuie să aveţi iluzii despre mine, sunt la fel ca voi. Ce am eu, aveţi şi voi, numai că voi nu le-aţi descoperit în totalitate. Aceasta este problema voastră. Dar să nu vă închipuiţi prea multe în legătură cu persoana mea, sunt aşa cum sunteţi şi voi, chiar aşa, trăiesc aşa cum trăiţi şi voi. Să nu aveţi fantezii prea multe, să vă imaginaţi prea multe, şi tot felul de astfel de lucruri.
Am ceva diferit faţă de voi? Nu înţeleg de ce voi vă faceţi iluzii în legătură cu mine, atât de mult. Şi eu am văzut mulţi aşa numiţi maeştri şi la fel, persoane foarte importante, dar nu mi-a fost frică niciodată, să fiu nervoasă sau altceva. M-am simţit bine şi onorată să fiu capabilă să văd o persoană care ar trebui să fie atât de binevoitoare, atât de divină. Dacă ei există, atunci şi eu sunt foarte fericită să întâlnesc o astfel de persoană. La fel cum sunt fericită să vă întâlnesc pe mulţi dintre voi, de multe ori, pentru că mă gândesc că voi sunteţi foarte divini, foarte sfinţi, atâta tot, nimic mai mult şi nimic mai puţin.
Numai că noi nu avem şansa mereu şi timpul ca să ne vedem unii cu alţii foarte mult, sau să vorbim personal, pentru că noi trebuie să ne extindem. Acesta este scopul în grupul nostru, în meditaţia noastră sau în familia noastră Quan Yin. Nu este ca să ne cunoaştem unii cu alţii personal, să stăm de vorbă sau să ne simţim foarte apropiaţi, să avem legături personale, dar scopul este să ne dezvoltăm măiestria proprie, înţelepciunea noastră proprie. Deci nu mai contează dacă eu sunt apropiată de voi sau nu, la nivel personal, eu nu sunt aici ca să leg prietenii personale sau să am legături personale cu voi. Eu sunt aici ca să vă arăt că voi sunteţi maestrul, să vă arăt calea prin care să vă descoperiţi măiestria de sine. Voi vă recuceriţi măiestria, acesta este scopul. Deci nu mai contează, chiar dacă este regretabil că nu avem timp să servim un ceai împreună sau să vorbim prieteneşte, aşa cum ar face doi prieteni buni, pentru că noi ne cunoaştem în interiorul nostru. Scopul nostru nu este acela ca eu personal să-ţi câştig confidenţa sau prietenia, să te fac să simţi că eu sunt bună, că sunt prietenoasă, că tu mă poţi aborda sau că sunt o persoană abordabilă.
Deci să nu vă simţiţi lezaţi sau să aveţi fantezii cum că puteţi să vorbiţi cu mine personal sau să legăm o prietenie la nivel personal, pentru că nu este necesar, nu este scopul nostru. Nu este scopul vieţii noastre ca să legăm o prietenie adevărată cu oricine, pentru că prietenul nostru este Dumnezeu. Prietenul nostru este Puterea Maestrei din interior. Deci cine ne poate arăta lucrul acesta, este bun. Este deja destul de bine, nu trebuie să fiţi ataşaţi de fiinţa fizică a niciunei persoane. Ce vreau să spun este să nu aveţi fantezii prea multe şi să pierdeţi contactul cu realitatea.
Eu nu sunt decât una din femei, poate că sunt una puţin mai înţeleaptă, sunt una care şi-a găsit, şi-a recucerit o parte din înţelepciunea ei sau poate că toată înţelepciunea ei, oricum ar fi. Dar ea este una din femei, la fel ca toate celelalte. O altă femeie poate să facă la fel, şi voi puteţi să obţineţi acelaşi lucru, mai devreme sau mai târziu. Poate că alta şi-a recucerit deja sau o să-şi recucerească, poate şi-a recucerit deja jumătate, poate două treimi, este la fel. Pentru că eu am început această afacere, atunci toată lumea mă fixează în poziţia aceasta de conducător. Dar nu este aşa, eu nu sunt decât un ghid, sunt cel care merge în frunte. Dar nu trebuie să fiu în frunte tot timpul, dacă voi puteţi să treceţi de mine, atunci mergeţi mai departe.
Nu pot să suport toate aceste tratamente speciale, chiar nu pot, mă sufocă. Îmi pare rău dacă sună puţin cam lipsit de recunoştinţă, dar chiar aşa este. Ştiu că voi nu vreţi asta, ştiu că voi vreţi să fiu bine, şi mă respectaţi şi mă iubiţi. Dar nu trebuie să daţi atâta importanţă, să faceţi zarvă şi să risipiţi atâta timp şi energie numai pentru mine personal. Nu mă bucură toate acestea, mă bucur când atmosfera este mult mai relaxată. Vă rog să ştiţi din nou că sunt o persoană foarte simplă, să nu vă consumaţi timpul şi energia ca să faceţi lucruri pe care nici măcar nu le apreciez. Nici măcar nu-mi trebuie, sunt o persoană foarte simplă, credeţi-mă. Nu am timp să trăiesc o viaţă complicată. Nici măcar nu am timp să mă bucur de toate lucrurile pe care voi mi le daţi, chiar dacă voi doriţi să mi le daţi. Sunt deja norocoasă dacă pot să dorm, dacă pot să meditez bine şi dacă pot să am puţină pace în inima mea fără ca oamenii să-mi facă probleme, din afară şi din interior. Deci pacea este mâncarea de care am nevoie.
Întrebări şi răspunsuri
Î: – De ce Maeştrii care sunt născuţi ca Maeştri, atunci când vin pe această planetă au nevoie de iniţiere sau au nevoie de un Maestru?
Maestra: – În realitate, Ei nu au nevoie de un Maestru. Dar îţi aminteşti ce spunea Iisus? „Lasă legea să fie respectată.” El a fost botezat de Ioan Botezătorul şi oamenii i-au pus şi Lui aceeaşi întrebare şi El a spus: „Lasă să fie făcut.” Lasă legea să fie respectată, este vorba de legea universului fizic. Să presupunem că eu vin în Statele Unite şi sunt un cetăţean englez, atunci şi eu trebuie să respect legile din această ţară chiar dacă sunt puţin cam diferite faţă de cele ale Angliei. Trebuie să conduc pe partea dreaptă şi nu pe stânga ca în Anglia, altfel o să am necazuri, deci trebuie să mă comport ca toată lumea.
Şi de ce să nu fie aşa? Nu este o problemă prea mare să ai un guru. Şi pe deasupra, dacă tu ai un guru, atunci toată lumea va urma un guru, de asemenea. Dacă tu ai un maestru al tău, atunci lumea se gândeşte că este normal în felul acesta. Dacă totul ar fi prea miraculos, atunci i-ar speria pe oameni. Să presupunem că eu aş cădea direct din Rai chiar aici şi spun: „Uitaţi-vă la mine, sunt Maestra Supremă şi tot aşa…”. Nu cred că oamenilor o să le placă prea mult, s-ar putea să creadă că este vorba de o hipnoză, că eu îi păcălesc sau că este lucrul diavolului, deci chiar nu poţi să faci aşa ceva. Este deja destul de rău că un Maestru trebuie să aibă o formă fizică, orice formă a corpului fizic, pentru că mulţi oameni se ataşează de această formă. Ei se gândesc că: „Oh, aceasta este forma pentru Maestru, celelalte forme nu sunt bune.”
Dumnezeu nu poate întotdeauna să apară chiar aici în faţa noastră, într-o formă sau alta. Să presupunem că El ar lua apariţia fizică a lui Iisus, atunci toţi budiştii ar spune: „Nu, nu, nu este pentru mine!” Şi să presupunem că El apare în forma lui Buddha aşa cum le-ar place multor persoane să vadă, atunci catolicii ar spune că „nu, asta este o erezie”, şi tot aşa mai departe. Deci este foarte dificil, noi trebuie să găsim Adevărul în interiorul nostru, indiferent dacă Maestrul are un guru sau nu are un guru. El trebuie să vină aici, deci trebuie să mănânce, trebuie să fie născut, trebuie să crească mare, trebuie să studieze şi toate celelalte care sunt la fel, deci este la fel şi cu iniţierea.
De asemenea, este bine să fii smerit, să stai la piciorul cuiva, să înveţi să fii un discipol mai întâi, aceasta nu este o problemă pentru maestru. Maestrul poate să fie orice, deci de ce să nu fie un discipol? În afară de acestea, vreau să-ţi mai spun un lucru, acela că fiecare Maestru care vine în această lume fizică îşi pierde toată memoria, toată gloria şi toată puterea, îi sunt şterse de la vârsta de patru sau cinci ani. Atunci, El nu-şi mai aminteşte nimic, trebuie să înveţe totul la fel ca toţi ceilalţi. Trebuie să găsească cheia din nou, cheia de la un Maestru în viaţă, de la cel care îi va da cheia.
Î: – Unii Maeştri după ce sunt iniţiaţi ajung la realizarea de sine foarte repede, în şase luni sau un an, pe când alţii au nevoie de ani de zile, în totalitate 20 de ani sau 25 de ani, până când vor trăi realizarea de sine, chiar dacă pot fi născuţi Maeştri. De ce durează atât de mult?
Maestra: – Oh, nu este nici o problemă aici, este dorinţa lor să meargă aşa, ca să le arate oamenilor că este în regulă şi aşa, că nu trebuie să fie repede. Chiar şi cu mine a durat 25 de ani, deci nu-ţi face griji despre progresul tău mai încet. Maestrul încearcă să le arate oamenilor şi să-i încurajeze, de exemplu, să presupunem că eu ating iluminarea, realizarea de sine, „marea” realizare în şase luni şi la multă lume le place aşa. Tipul de persoane care preferă felul acesta rapid vin şi-mi spun: „În regulă, dacă ea a obţinut-o în şase luni, atunci eu o fac în şase zile!” Unele persoane se simt inferioare dacă le ia timp prea mult, deci se uită la unii Maeştri din trecut şi din prezent şi spun: „Oh, acelui Maestru i-au trebuit 25 de ani ca să ajungă un Buddha, deci şi eu sunt în regulă. Chiar dacă nu progresez foarte repede acum, dar uită-te la Maestrul acela! El a fost născut Maestru şi tot a durat atâta timp!” Deci nu contează foarte mult, acesta este un aspect.
Un alt aspect este acela că sunt două feluri de Maeştri. Un Maestru este cel care a devenit Maestru, alt Maestru este cel născut Maestru. Cel „născut Maestru” este cel rapid, cel „devenit Maestru” este cel la fel ca fiecare dintre noi cei de aici, care a rătăcit multe secole şi mii de vieţi în această lume. Acum este prima dată când el ajunge la realizarea de sine şi doreşte să devină un Maestru şi la fel, poate să fie destinul lui, predestinarea lui, el este predestinat să fie aşa. Şi celălalt Maestru este născut din destin, este născut cu gloria de Maestru, cu toată puterea din trecut, prezent şi viitor, pe care o aduce în această lume ca să lucreze, deci este repede în cazul acesta. Nu este nici o diferenţă în a fi mai încet sau mai repede, pentru că noi cu toţii am fost deja Maeştri în trecut. Numai că unii Maeştri au realizat deja acest lucru cu mult timp în urmă şi vin aici şi sunt născuţi ca Maeştri. Iar alţii devin Maeştri aici.
Î: – Unii Maeştri perfecţi, Maeştri puternici din Himalaya, nu ies afară niciodată din scorburile Lor din Himalaya. Ei continuă să stea acolo şi doar un număr foarte mic de oameni pot beneficia de pe urma Lor.
Maestra: – Oh, aceea este parte din munca Maestrului, cine suntem noi să-i spunem Maestrului ce să facă? Fiecare Maestru are destinul Lui sau al Ei, au misiunea Lor proprie. Să stai în Himalaya este la fel de bine cu învăţatul oamenilor. Unii Maeştri doresc să meargă afară în lume ca să-şi împărtăşească bucuria lor cu oamenii, dar alţii stau acolo şi beneficiază lumii prin iradiere, prin prezenţa Lor în această lume, este în regulă. Unii medici ajung profesori şi predau la universitate, unii medici muncesc numai la spital, unii medici ies la pensie şi nu mai muncesc. (râsete şi aplauze) Noi beneficiem de la un Maestru nu numai sub aspectul prezenţei fizice, dar mai este şi bunăvoinţa şi lumina Maestrului atunci când El meditează în Himalaya sau oriunde meditează. Desigur că este mult mai direct pentru cei care au afinitate cu un Maestru, cei care vin în contact cu maestrul în persoană, deci ei realizează totul mult mai repede. Ceilalţi Maeştri stau în Himalaya şi îi sprijină mental şi spiritual pe Maeştrii care muncesc în lume. Fiecare are munca lui sau a ei, nu este nici o problemă aici.
Î: – Este corect să spunem că ştiţi totul dar alegeţi să reacţionaţi faţă de anumite lucruri iar faţă de altele nu reacţionaţi?
Maestra: – Nici eu nu ştiu. Acestea sunt întrebări foarte intelectuale. Ştiţi, mintea este diferită faţă de suflet, corpul este diferit faţă de Puterea Maestrei. Corpul are nevoie de mâncare, dar Puterea Maestrei nu are. Corpul doarme, dar Puterea Maestrei stă deşteaptă 24 de ore. Mintea reacţionează, dar Puterea Maestrei acţionează prin înţelepciune, dar nu reacţionează.
Puterea Maestrei trebuie să fie dincolo de corp, în afara corpului şi în interiorul corpului, ca să ştie totul în acelaşi timp. Şi dacă nu este necesar cu adevărat, atunci Puterea Maestrei nu direcţionează mintea ca să înţeleagă acel lucru sau să facă ceva. Dacă este necesar cu adevărat, atunci Puterea Maestrei va direcţiona mintea să facă ceva, să reacţioneze la nivelul fizic. Dacă nu, atunci Puterea Maestrei acţionează numai în sensul abstract, în afara realităţii fizice, este ceva ce corpul nu poate înţelege, mintea nu poate înţelege şi creierul nu poate înţelege.
Puterea Maestrei lucrează non-stop pentru 24 de ore, dar creierul oboseşte, este supraîncărcat, este epuizat din cauza cantităţii mari de informaţie, stress şi de gândire prea multă. Puterea Maestrei nu oboseşte niciodată. Deci tu te referi acum la creierul meu, dacă eu ştiu sau nu cu creierul. Ca să ştiu felul în care te gândeşti tu că trebuie să ştiu, atunci trebuie să-mi folosesc creierul ca să ştiu felul în care gândeşti tu, însă aceasta ţine de domeniul creierului, însă cunoaşterea este de domeniul Puterii Maestrei. Mintea poate fi informată pe scurt, cu puţină informaţie, dar nu trebuie să cunoască totul.
Dacă acel ceva este foarte important, atunci Maestra face mintea să reacţioneze, mă face pe mine să reacţionez, „eu”, persoana fizică pe care o vezi tu. Dar „eu” care reprezint Puterea Maestrei face ceva tot timpul, ştie totul tot timpul, dar nu la nivelul realităţii fizice. La nivelul realităţii fizice, dacă se întâmplă ceva, dacă este necesar, atunci Puterea Maestrei va direcţiona corpul şi mintea mea să facă ceva pentru acea situaţie particulară, numai pentru acel eveniment. Mintea şi corpul nu trebuie să ştie tot ce face Puterea Maestrei, pentru că mintea şi creierul sunt limitate. Ele vor exploda, vor fi epuizate, se vor arde, nu pot să facă faţă la prea mult. Deci Puterea Maestrei face lucruri dar nu foloseşte mereu creierul şi mintea.
Chiar şi creierul şi corpul fizic al Maestrei nu pot să facă prea multe. Este la fel ca o maşină, nu contează dacă eşti preşedinte sau regele unui regat arab, tot nu poţi să-ţi conduci maşina toată ziua şi toată noaptea, în fiecare zi şi fiecare noapte. Chiar dacă este un Rolls Royce, un Volvo sau un Mercedes, dar are nevoie de o pauză, are nevoie de benzină, are nevoie de multe lucruri. Desigur că în realitate corpul Maestrei reprezintă mai mult decât o maşină, este diferit, desigur. Dar şi corpul poate fi epuizat, pentru că aceasta este legea universului material. De aceea eu vă spun să fiţi atenţi la învăţătura mea, să meditaţi şi să nu daţi atenţie la ce face corpul sau ce fac eu personal.
Maestra Supremă Ching Hai